Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Înţelepciune biblică: Înţelepciunea şerpilor şi nesinceritatea

Înţelepciune biblică: Înţelepciunea şerpilor şi nesinceritatea

Un articol de: Marius Adrian Călin - 24 Ianuarie 2012

"Iată Eu vă trimit pe voi ca pe nişte oi în mijlocul lupilor; fiţi dar înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii." (Matei 10, 16)

În contextul trimiterii Sfinţilor Apostoli la propovăduire, Hristos Domnul îi sfătuieşte pe aceştia să fie, pe de o parte, înţelepţi ca şerpii, iar pe de altă parte, nevinovaţi ca porumbeii. Deşi a fost dat Sfinţilor Apostoli, acest îndemn este extrem de actual şi pentru noi, cei de astăzi. Dar oare cum putem împleti cele două modalităţi de vieţuire?

Întâi de toate, trebuie punctat că în inimile creştinilor, înţelepciunea şerpilor trebuie să se împletească cu nevinovăţia porumbeilor, iar nevinovăţia porumbeilor să potolească înţelepciunea şerpilor cu blândeţe. Aceasta înseamnă că cei amăgiţi de înţelepciune să nu devină şireţi, dar nici prin nevinovăţie să devină mărginiţi sau lipsiţi de inteligenţă.

Mai departe, este de folos ca cei şireţi să înţeleagă faptul că îşi iau o povară foarte mare asupra lor, prin nesinceritate. De teama de a nu fi descoperiţi, foarte mulţi caută întotdeauna să se apere într-o formă necinstită, fiind neîncetat chinuiţi de bănuială şi de frică. În plus, inimile lor se simt apăsate de chinuri grele când se văd silite să-şi acopere înşelăciunea şi neadevărurile lor. În privinţa minciunii lor, Sfântul Grigorie cel Mare spune: "Acum umple ceea ce mai târziu împovărează; căci inima aceluia pe care o scoate din încurcătură cu linguşitoare nelinişte o chinuieşte mai târziu cu o pedeapsă aspră".

Prin urmare, nesinceritatea cuprinde în sine un rău deosebit. Întâi de toate, cei prefăcuţi îi înşală pe ceilalţi oameni prin faptele lor rele şi prefăcute, iar mai apoi, aceştia se laudă ca şi cum ar fi înzestraţi cu o mai mare isteţime. Ei nu ţin însă seama de pedeapsa aspră care îi aşteaptă, bucurându-se de propria lor nefericire. De aceea, să cugetăm la nevinovăţia porumbeilor pentru a nu ne atrage pedeapsa lui Dumnezeu, dar şi pentru a fi înţelepţi spre bine şi neînţelepţi spre rău, aşa cum ne învaţă Sfântul Apostol Pavel.