Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Înţelepciune biblică: Iubirea între „a avea“ şi „a fi“

Înţelepciune biblică: Iubirea între „a avea“ şi „a fi“

Un articol de: Nicolae Drăgușin - 27 Aprilie 2010

"Şi toate averile mele de le-aş împărţi şi trupul meu de mi l-aş da să-l ardă, dar dacă n-am iubire, nimic nu-mi foloseşte" (I Cor. 13, 3)

În acest verset, iubirea este arătată ca mai presus de milostenie şi sacrificiul de sine. De fapt, aşa cum remarcă Sfântul Teofilact al Bulgariei, în versetul citat se discută despre ceva superior milosteniei şi sacrificiului, e vorba de "a-ţi da toate avuţiile" şi, respectiv, "a fi ars de viu". Milostenia o poţi face şi pentru a primi lauda lumii sau pur şi simplu pentru propria plăcere. Dar "a-ţi da toate avuţiile" e un lucru pe care nu-l poţi face fără a avea motivaţia iubirii şi a credinţei. Cu toate că iubirea este deja conţinută în actul de "a-ţi da toate avuţiile" şi de a accepta "să fii ars de viu", depăşirea acestor daruri în ordinea importanţei de către iubirea duhovnicească (agape), diferită de iubirea socială (filia) şi cu atât mai mult de cea senzuală (eros) sugerează o absolutizare a acesteia.

Deasupra iubirii duhovniceşti (spirituale, fraterne) nu se mai află nimic; din iubire Dumnezeu l-a creat pe om şi tot din iubire pentru acesta s-a întrupat pentru a-l răscumpăra (salva) din păcat.

Pentru a treia oară observăm în această primă parte a capitolului al 13-lea refrenul "Dacă am...., dar nu iubesc, sunt....".

Pentru creştini, diferenţa dintre a avea şi a fi este un lucru important. Ce se observă din acest verset care le încheie pe celelalte două? Faptul că iubirea echilibrează faptul de "a avea" şi atitudinea de "a fi". Cu alte cuvinte, în măsura în care iubeşti "a avea" nu mai este la fel de dăunător pentru "a fi". Milostenia, făcută din iubire (agape, dar şi filia), înlătură riscul pe care a avea (bogăţii) îl are asupra lui a fi (virtuos, plăcut lui Dumnezeu).