„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
06 Dec, 2025
Înţelepciune biblică: Morala omului religios
"Să nu încetăm de a face binele" (Galateni 6, 9)
Viaţa morală a creştinului este o consecinţă practică a religiozităţii sale, prin păzirea poruncilor şi trăirea virtuţilor evanghelice, din iubire faţă de Dumnezeu, după cum ne spune Mântuitorul: "De Mă iubiţi, păziţi poruncile Mele" (Ioan 14, 15). Ascultând ce îl învaţă religia, omul moral ştie ce are de făcut şi cum să trăiască. Morala fără religie poate deveni imorală; ele sunt strâns legate deoarece "credinţa fără de fapte moartă este" (Iacov 2, 20) şi "fără credinţă nu există nici o virtute adevărată" (J. J. Rousseau). Religia este adevăr, raţiune, iubire de Dumnezeu, ea dă sens existenţei umane şi conduce omul până în viaţa veşnică, este ca o punte care face legătura între lumea de aici şi cea de dincolo. Morala este o practică a virtuţilor, voinţa omului spre a înfăptui binele, ea este universală pentru că nu există religie care să-l scutească pe om de datorii morale; ea se manifestă doar pe pământ, fiind necesară omului care nădăjduieşte să se mântuiască. Omul, fiind făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, trebuie să trăiască o viaţă care să ducă până la asemănarea morală cu El, avându-L ca model desăvârşit pe Iisus Hristos, Cel Care, prin exemplul vieţii Sale, ne-a arătat cum să trăim: în iubire, smerenie, blândeţe, iertare, bunătate, dându-Se pe Sine Însuşi exemplu: "Învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima, şi veţi găsi odihna sufletelor voastre" (Matei 11, 29).
