"Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc." (Matei 5, 17)
Evanghelia după Matei împleteşte cel mai bine legătura între Vechiul Testament şi Noul Testament, datorită acestui aspect ocupă şi primul loc între cele patru Evanghelii. De aceea este considerată ca o continuitate a Vechiului Testament, deoarece culege profeţiile împlinite despre prima venire a lui Hristos şi apoi vorbeşte despre noua creaţie a lui Dumnezeu.
Matei ilustrează încă de la început scopul scrierii Evangheliei sale, acesta fiind invocarea profeţiilor din Vechiul Testament prin care se adevereşte că Iisus Hristos este adevăratul Mesia, propovăduit de prooroci. Un alt aspect important este faptul că Matei înfăţisează împlinirea lui Moise în persoana Mântuitorului. Asemenea lui Moise, Mântuitorul posteşte 40 de zile, Noua Lege este dată tot pe un munte, ca şi Legea Veche . Mântuitorul este un nou Moise, un nou Legiuitor; Fericirile şi ceea ce urmează acestora sunt o replică evidentă la Decalog.
Potrivit cuvintelor Mântuitorului: "N-am venit să stric, ci să împlinesc" (Matei 5, 17), cele 10 porunci trebuie păzite şi de creştini, întocmai. Decalogul îndeamnă desluşit ceea ce nu trebuie să săvârşească credincioşul, iar "Fericirile" sugerează indirect ceea ce trebuie să săvârşească credinciosul pentru a dobândi răsplată în ceruri. Ca şi Decalogul, ele constituie o lege morală adresată tuturor oamenilor.
