Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Înţelepciune biblică: Puntea spre Împărăţia lui Dumnezeu

Înţelepciune biblică: Puntea spre Împărăţia lui Dumnezeu

Un articol de: Daniela Ciobanu - 02 Noiembrie 2010

"Şi au ieşit fariseii şi se sfădeau cu El, cerând de la El semn din cer, ispitindu-L." (Marcu 8, 11)

Venirea lui Hristos în lume ca om a însemnat pentru umanitate crearea unei alternative şi neîngrădirea libertăţii cu care a fost înzestrată. Pentru Mântuitorul nu ar fi fost imposibil să vină înconjurat de slavă cerească făcând cunoscut tuturor faptul că El este Dumnezeu adevărat pentru ca toţi să se întoarcă la El şi să se pocăiască. Şi totuşi, El lasă posibilitatea omenirii să aleagă între a crede în Dumnezeirea Sa şi a nu crede.

Astfel se întâmplă şi când fariseii vin la Hristos şi îi cer, ispitindu-L, semn din ceruri care să arate că El este cu adevărat Dumnezeu. Este evident însă că dorinţa fariseilor nu era de a avea o certitudine asupra dumnezeirii, ci plecând de la premisa lor greşită că Hristos nu este Mesia cel aşteptat, voiau să demonstreze acest lucru şi mulţimilor. Cerând semn direct şi imediat, ei sperau să-L pună pe Iisus să aleagă între a cere de la Tatăl semn (care după raţionamentul lor că Iisus nu e Mesia, nu avea să vină) şi a refuza să facă minunea, refuz care avea să dezamăgească mulţimile şi să le clatine credinţa. Bineînţeles că Hristos, mâhnindu-Se de răutatea cu care era ispitit de iudei, la fel cum fusese ispitit şi de satana, nu doreşte să le dea satisfacţie acestora, mai ales că probabilitatea ca ei să nu înteleagă nici de această dată vreun semn făcut era foarte mare. Învârtoşarea inimilor fariseilor care îi făcuse de atâtea ori să nege şi să batjocorească minunile Mântuitorului i-ar fi determinat şi de această dată să găsească argumente contra semnului pe care l-ar fi putut primi.

Iată cum Hristos nu doreşte să se impună în inimile oamenilor, El vrea doar ca aceştia, de bunăvoie, să-şi deschidă ochii minţii pentru a putea primi în suflet realitatea dumnezeirii Sale, nu ca pe un adevăr incontestabil şi palpabil, dovedit de legi şi raţionamente omeneşti, ci ca pe un act de credinţă ce transcende materia şi deschide puntea spre Împărăţia lui Dumnezeu.