Înţelepciune biblică: Religia şi educaţia

"Ruşinează-te de lipsa ta de învăţătură." (Isus Sirah 4, 27)

Religia a fost, este şi va fi mereu cel mai bun mijloc de educaţie al omenirii, având atât un rol moral, cât şi un rol pedagogic. Prin religie, omul se poate îmbunătăţi până la desăvârşire, căci trăind în lumina creştinismului, el poate spera la o viaţă veşnică în Împărăţia lui Dumnezeu.

Educaţia este o perfecţionare internă, ea începe din copilărie şi continuă pe tot parcursul vieţii, călăuzind omul spre cunoaştere. Părinţii şi bunicii sunt primii educatori ai copilului, pentru că în familie se pune baza viitoarei construcţii interioare, spirituale a personalităţii umane; depinde de ei dacă îi vorbesc copilului despre Dumnezeu. Apoi şcoala va încerca să pună în om seminţele adevărurilor creştine, cu speranţa că mai târziu ele vor rodi. Educaţia religioasă apropie pe om de Dumnezeu, căci sufletul omenesc are nevoie de forţa credinţei pentru a primi tăria necesară în lupta vieţii. Religia trebuie să stea la temelia educaţiei pentru că ea formează caractere morale, disciplinând şi totodată sensibilizând oamenii; ea încearcă să răspundă marilor întrebări existenţiale, prin revelaţia divină a răspunsurilor insuflate de Duhul Sfânt în Biblie şi în scrierile părinţilor bisericii, deschizând ochii oamenilor ca ei să-L poată vedea pe Dumnezeul Cel viu.

Educaţia creştină are ca scop desăvârşirea omului, avându-L ca model şi Învăţător al adevărului pe Mântuitorul, după cum stă scris în Biblie că: "Unul este Învăţătorul vostru: Hristos" (Matei 23, 8).