Înţelepciune biblică: Untdelemnul smereniei

"Iar cele înţelepte au luat untdelemn în vase, odată cu candelele lor." (Matei 25, 4)

Untdelemnul, folosit în viaţa de zi cu zi a oamenilor, apare în Biblie şi ca simbol al Duhului Sfânt. În Vechiul Testament se ungeau cu untdelemn sfinţit regii, preoţii şi profeţii, iar în Noul Testament, Hristos întrupat a fost uns de către Dumnezeu Tatăl "cu untdelemnul bucuriei" (Evrei 1, 9).

În cultul creştin, cu untdelemnul sfinţit se unge copilul înainte de Taina Sfântului Botez, se dau bolnavii la Taina Sfântului Maslu şi se miruiesc credincioşii după Sfânta Liturghie. Prin Sfânta Taină a Mirului (Mirungerea), trupul copilului botezat se dă cu mir sfinţit, primind astfel harul Duhului Sfânt.

Aşa cum Apostolii "ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi şi-i vindecau" (Marcu 6, 13), tot astfel, dacă este cineva bolnav, "să cheme preoţii bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn în numele Domnului" (Iacov 5, 14). În vechime exista obiceiul ca o gazdă să ungă capul oaspetelui său cu untdelemn, de aceea Iisus îi reproşează fariseului zicând: "cu untdelemn capul Meu nu l-ai uns" (Luca 7, 46).

Aşa cum untdelemnul se ridică deasupra apei, tot astfel şi creştinii ar trebui să încerce să biruiască ispitele şi să-şi înalţe mintea către Dumnezeu, ridicându-se deasupra păcatelor şi răutăţilor lumeşti. Sfântul Efrem Sirul spunea: "Dacă inima ta nu este o candelă care să fie plină cu untdelemnul smereniei şi să ardă cu focul dragostei pentru Dumnezeu şi pentru aproapele, atunci aprinzi candela în biserică şi lumânarea fără folos!".