Înţelepciune biblică: Ziua bucuriei

"Dar când mergeau ele să vestească ucenicilor, iată Iisus le-a întâmpinat, zicând: "Bucuraţi-vă! Iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele Lui şi I s-au închinat." (Matei 28, 9)

"Bucuraţi-vă!", aceste cuvinte descriu cel mai bine starea credincioşilor din aceste zile pline de Lumină; Bucuraţi-vă că Hristos a înviat, Bucuraţi-vă că natura întreagă a revenit la viaţă sărbătorind parcă împreună cu noi Învierea Domnului. Bucuraţi-vă că după lungul drum al Postului Mare, după ce am pătimit împreună cu Hristos, ne-am pironit păcatele pe Cruce, am gustat moartea, a venit vremea să înviem împreună cu El, căci Învierea lui Hristos este şi învierea noastră, a celor ce zăceam în noroiul păcatelor, după cum ne încredinţează şi Sfântul Apostul Pavel: "Iar dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este credinţa voastră" (I Cor. 15, 17), căci, în mod clar, dacă Hristos n-ar fi înviat, toată viaţa noastră s-ar sfârşi la groapă, în cimitir.

Bucuraţi-vă că "Hristos a înviat!", aceasta este vestea pe care o rostim în aceste zile şi o întărim prin răspunsul "Adevărat a înviat!". Este ziua bucuriei, Ziua Învierii, zi în care trebuie "să iertăm toate", după cum ne îndeamnă o cântare din această perioadă, însă ea trebuie să reprezinte totodată şi ziua învierii sufletului nostru, ziua ieşirii noastre de sub robia păcatului.

A crede cu adevărat că Iisus a înviat înseamnă "să mori şi tu faţă de păcat" (Gal. 6, 14) şi "să învii în Iisus Hristos ca o făptură nouă" (II Cor. 5, 17). Atunci când vom reuşi să facem acestea vom înţelege ce mare adevăr şi mare bucurie există în cuvintele: "Hristos a înviat!"