„Atunci când S-a născut Iisus în Betleemul Iudeei, în zilele regelui Irod, iată magii de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând: Unde este împăratul Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Ră
Învăţăturile creştine, picături ale milostivirii lui Dumnezeu
Şi iarăşi le-a zis: Eu Mă duc şi Mă veţi căuta şi veţi muri în păcatul vostru. Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni. Deci ziceau iudeii: Nu cumva Îşi va ridica singur viaţa? Că zice: Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni. Şi El le zicea: Voi sunteţi din cele de jos; Eu sunt din cele de sus. Voi sunteţi din lumea aceasta; Eu nu sunt din lumea aceasta. V-am spus deci vouă că veţi muri în păcatele voastre. Căci dacă nu credeţi că Eu sunt, veţi muri în păcatele voastre. Deci Îi ziceau ei: Cine eşti Tu? Şi a zis lor Iisus: Ceea ce v-am spus de la început. Multe am de spus despre voi şi de judecat. Dar Cel ce M-a trimis pe Mine adevărat este, şi cele ce am auzit de la El, Eu acestea le grăiesc în lume. Şi ei n-au înţeles că le vorbea despre Tatăl. Deci le-a zis Iisus: Când veţi înălţa pe Fiul Omului, atunci veţi cunoaşte că Eu sunt şi că de la Mine însumi nu fac nimic, ci precum M-a învăţat Tatăl, aşa vorbesc. Şi Cel ce M-a trimis este cu Mine; nu M-a lăsat singur, fiindcă Eu fac pururea cele plăcute Lui. Spunând El acestea, mulţi au crezut în El. Ioan 8, 21-30
Unele afirmaţii ale Domnului Iisus Hristos au stârnit controverse, însă citim în ultimul verset din Evanghelia de astăzi că „mulţi au crezut în El”. Aparent cuvintele Sale erau mai greu de priceput, dar să nu uităm că în faţa Sa se aflau persoane care cunoşteau bine Legea Veche; erau persoane avizate. Mulţi au crezut în El şi pentru faptul că toate cele spuse erau însoţite şi de minuni. Şi era uşor de dedus că cine poate săvârşi minuni nu este un oarecare învăţător, ci „El face pururea cele plăcute lui Dumnezeu”. Cele spuse de Domnul Hristos aveau o putere aparte, încălzeau inimile şi ofereau răspunsuri la multe întrebări. Cuvintele Sale nu erau simple articulaţii verbale, ci ele zideau în fiecare suflet dorinţa de a-L cunoaşte pe Dumnezeu. Sigur, erau şi lucruri „cu anevoie de înţeles”, însă căldura cuvintelor Sale nu lăsa loc nedumeririlor. Atunci, oamenii mai credeau şi în cuvinte, astăzi parcă nu mai cred nici în minuni. Învăţăturile creştine sunt picături ale milostivirii lui Dumnezeu.