„În vremea aceea a intrat Iisus în Capernaum. Iar sluga unui sutaș, care era la el în cinste, fiind bolnavă, trăgea să moară. Și, auzind despre Iisus, a trimis la El bătrâni ai iudeilor, rugându-L să
Învierea fiicei lui Iair
Şi a venit unul din mai-marii sinagogilor, anume Iair, şi văzându-L pe Iisus, a căzut la picioarele Lui, Şi L-a rugat mult, zicând: Fiica mea este pe moarte, ci, venind, pune mâinile tale peste ea, ca să scape şi să trăiască. Şi a mers cu el. Şi mulţime multă îl urma pe Iisus Şi Îl îmbulzea. Încă vorbind El, au venit unii de la mai-marele sinagogii, zicând: Fiica ta a murit. De ce mai superi pe Învăţătorul? Dar Iisus, auzind cuvântul ce s-a grăit, a zis mai-marelui sinagogii: Nu te teme. Crede numai. Şi n-a lăsat pe nimeni să meargă cu El, decât numai pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui Iacov. Şi au venit la casa mai-marelui sinagogii şi a văzut tulburare şi pe cei ce plângeau şi se tânguiau mult. Şi intrând, le-a zis: De vă tulburaţi şi plângeţi? Copila n-a murit, ci doarme. Şi-L luau în râs. Iar El, scoţându-i pe toţi afară, a luat cu Sine pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei ce îl însoţeau şi a intrat unde era copila. Şi apucând pe copilă de mână, i-a grăit: Talita kumi, care se tâlcuieşte: Fiică, ţie zic, scoală-te! Şi îndată s-a sculat copila şi umbla, căci era de doisprezece ani. Şi s-au mirat îndată cu uimire mare. Dar El le-a poruncit, cu stăruinţă, ca nimeni să nu afle de aceasta. Şi le-a zis să-i dea copilei să mănânce. Şi a ieşit de acolo şi a venit în patria Sa, iar ucenicii Lui au mers după El. Marcu 5, 22-24 / 35-43 şi 6, 1
Domnul Hristos a înviat pe fiica lui Iair, pe fiul văduvei din Nain şi pe Lazăr. Doar cele trei învieri le găsim consemnate în Noul Testament. În schimb, găsim multe vindecări de boli şi tămăduiri ale demonizaţilor. Când a înviat pe fiica lui Iair, Mântuitorul Iisus Hristos a arătat că moartea este doar un somn. Deşi moartea fetiţei era evidentă pentru mulţi, Hristos-Domnul ţine să prezinte lucrurile într-o altă perspectivă. După învierea copilei, toţi au fost cuprinşi de o mare uimire. Mulţi dintre noi ne asemănăm cu această copilă, pentru că devenim asemenea morţilor prin păcatele care le săvârşim. Şi atunci El ne prinde de mână şi ne zice: ţie îţi poruncesc, scoală-te!