Istoria creştinismului (CMLXXIX): Patriarhul Miron Cristea (1925-1939) (X)

La 1 ianuarie 1920, în prezenţa regelui Ferdinand I care, în cadrul ceremoniei, i-a încredinţat toiagul arhipăstoresc, Miron Cristea a fost investit ca mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe Române. Dintre primele preocupări ale mitropolitului primat, pe care le-a supus atenţiei suveranului şi celorlalte oficialităţi, se numără: construirea unei catedrale a Mântuirii Neamului; începerea ridicării unei reşedinţe mitropolitane; înfiinţarea Institutului Biblic; burse pentru teologi; şcoli de cântăreţi bisericeşti; episcopii noi etc. Ca urmare a demersurilor mitropolitului primat, articolul 22 din noua Constituţie a României, adoptată în martie 1923, prevedea: „Biserica Ortodoxă Română, fiind religia marii majorităţi a românilor, este Biserica dominantă a statului român. În tot regatul României Mari, Biserica Creştină Ortodoxă va avea o organizare unitară, cu participarea tuturor elementelor ei constitutive, clerici şi mireni“. După doi ani, au fost adoptate o lege nouă şi un statut nou al Bisericii Ortodoxe Române, care au fost publicate în „Monitorul oficial“ nr. 97, din 6 mai 1925. Acestea aveau la bază Statutul organic al Mitropoliei Transilvaniei, conceput de Andrei Şaguna. După finalizarea legislaţiei privitoare la unificarea bisericească, mitropolitul primat a reorganizat administrativ Biserica Ortodoxă Română. În acest sens, în Transilvania, pe lângă Mitropolia de Sibiu cu cele două episcopii, Arad şi Caransebeş, s-au reînfiinţat vechile scaune episcopale, Episcopia Clujului şi Episcopia Oradiei Mari; în Basarabia, pe lângă Arhiepiscopia de la Chişinău, au fost înfiinţate alte două episcopii - Cetatea Albă, cu sediul la Ismail, şi Hotin, cu sediul la Bălţi; în Muntenia a fost înfiinţată o nouă episcopie la Constanţa. Tot în această perioadă, a fost înfiinţată şi Episcopia Armatei, cu sediul la Alba Iulia. Dintre realizările mitropolitului primat Miron Cristea se numără şi înfiinţarea Institutului Biblic Ortodox şi reînhumarea osemintelor lui Constantin Brâncoveanu, martirizat la Constantinopol.