Istoria creştinismului (CMLXXX): Patriarhul Miron Cristea (1925-1939) (XI)

La 4 februarie 1925, ca urmare a scrisorii adresate Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de către mitropolitul Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei, Alexandru Lapedatu, ministrul Cultelor, cu aprobarea membrilor guvernului, a prezentat Parlamentului un proiect de lege care a fost votat de Senat, la 12 februarie 1925, şi de Camera Deputaţilor, la 17 aprilie 1925. Patriarhul de Constantinopol a trimis tomosul de recunoaştere al Patriarhiei Române, duminică, 27 septembrie 1925. Şi celelalte Biserici Ortodoxe surori au trimis scrisorile de recunoaştere. Ceremonia investirii primului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, organizată cu mare solemnitate în sala tronului din palatul regal din Bucureşti, a avut loc la 1 noiembrie 1925. Fiind un important lider naţional şi militant pentru unificarea teritorială a României, patriarhul Cristea a răspuns cu devotament la cerinţele pe care le avea atunci ţara, fiind senator, regent (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930) şi, în cei din urmă ani ai vieţii, în împrejurări deosebit de grele, prim-ministru, între 10 februarie 1938 şi 6 martie 1939. La 10 decembrie 1938, la puţină vreme după ce a serbat împlinirea vârstei de 70 de ani de viaţă şi 50 de ani de slujire a Bisericii, s-a îmbolnăvit şi, la insistenţa medicilor, Patriarhul Miron Cristea şi-a luat concediu medical. La 26 februarie a plecat cu trenul la Cannes, fiind însoţit de nepotul său P.S. Emilian Târgovişteanul. După nouă zile de şedere la pat, în ziua de 6 martie, şi-a încredinţat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, trupul său neînsufleţit fiind adus la Bucureşti şi înmormântat cu onoruri de stat în Catedrala patriarhală. Patriarhul Miron Cristea a fost un promotor al culturii şi credinţei creştine. În acest sens, în timpul păstoririi lui, a reapărut revista „Biserica Ortodoxă Română“ (1921), a iniţiat apariţia revistei „Apostolul“ a Arhiepiscopiei Bucureştilor (1924), s-a îngrijit de traducerea şi tipărirea Bibliei sinodale din 1936 (traducători Gala Galaction, Vasile Radu şi mitropolitul Nicodim), precum şi a unor ediţii din Noul Testament, a sprijinit apariţia de cărţi teologice, care au fost tipărite la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.