Istoria creştinismului: Dialogul teologic între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelică din Germania (XI)

Al doilea dialog teologic între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelică din Germania a avut loc la Iaşi, între 23 şi 26 octombrie 1980. Tema generală a dialogului, strâns legată de cea a dialogului de la Goslar, a fost: „Sfintele Taine ale Bisericii în Confessio Augustana şi în Mărturisirile de credinţă ortodoxe din secolele XVI şi XVII“. Tezele comune formulate de cele două delegaţii, la sfârşitul lucrărilor, şi adoptate în şedinţa plenară de închidere marchează un evident progres în înţelegerea Sfintelor Taine ca mijloace obiective care împărtăşesc în mod obiectiv şi real harul Duhului Sfânt celor ce se împărtăşesc de ele în Biserică. Nu s-au putut face progrese însemnate în ceea ce priveşte numărul Tainelor, partea luterană rămânând la două Taine, Botezul şi Cina sau Euharistia. S-au făcut, în schimb, serioase progrese în evidenţierea relaţiei strânse dintre Cuvânt şi Taine, cu sublinierea caracterului specific al Tainelor ca împărtăşind în mod obiectiv şi necesar harul Duhului Sfânt, absolut necesar mântuirii. „Arterele şi inima sunt la fel de indispensabile în susţinerea vieţii organismului uman. Dar aceasta nu înseamnă, a spus părintele profesor Dumitru Stăniloae, că nu există o gradaţie în valoarea lor. Cuvântul pregăteşte sufletele pentru trezirea credinţei, prin determinarea lor la o vieţuire plăcută lui Dumnezeu. Dar prin Taine se aduce împlinirea culminantă a mântuirii omului, întrucât prin ele se sălăşluieşte în mod real şi intim Hristos în acele suflete, care din mulţimea celor care aud cuvântul iau în serios vestirea mântuirii lui Hristos şi îndemnul Lui de a se deschide şi de a fi mereu deschise venirii şi lucrării Lui depline în ele. Tainele sunt încununarea Cuvântului şi, desigur, încoronarea are nevoie de o pregătire şi de un efort susţinut în om de către Cuvânt, ca să aibă ce încorona.“