Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCCLXIII): Înfiinţarea învăţământului teologic superior în Ţara Românească (III)

Istoria creştinismului (MCCCLXIII): Înfiinţarea învăţământului teologic superior în Ţara Românească (III)

Un articol de: Cezar Țăbârnă - 09 Noiembrie 2009

La stăruinţele mitropolitului primat Calinic Miclescu, la 12 noiembrie 1881 a avut loc deschiderea solemnă a Facultăţii de Teologie din Bucureşti. Cursurile au început la 16 noiembrie 1881. Facultatea a primit încă de la începuturile existenţei ei câteva donaţii însemnate. Astfel, o credincioasă din Bucureşti, Maria Şchiopescu, originară din părţile Mehedinţilor, a făcut o danie de 85.000 de lei, în vederea construirii unui internat teologic. În mai 1896 a început zidirea unei clădiri monumentale lângă Biserica Radu Vodă, în care a fost mutat internatul, în toamna anului 1898. Aceeaşi Maria Şchiopescu a donat Facultăţii şi o casă. Episcopul Inochentie Chiţulescu al Buzăului a instituit, prin testament, un fond, urmând ca două treimi din veniturile sale să fie distribuite ca burse studenţilor teologi. La fel, episcopul Silvestru Bălănescu al Huşilor, prin testamentul său, a dăruit Facultăţii de Teologie două case în Bucureşti. Din chiriile acestora prevedea să se acorde burse studenţilor teologi din Bucureşti, iar după ce se va înfiinţa o Facultate la Iaşi, veniturile urmau să se împartă în două. În 1900 episcopul Gherasim Timuş a făcut o danie de 10.000 de lei, urmând ca din dobânzi să se acorde burse unor licenţiaţi în teologie, care ar dori să facă studii de specializare în străinătate (din donaţia sa au fost ajutaţi Ioan Mihălcescu şi Gala Galaction). În anul 1906, fostul mitropolit primat Ghenadie Petrescu a oferit Facultăţii 50.000 de lei, urmând ca din dobânzi să se acorde burse studenţilor teologi săraci şi sârguincioşi. Mai mulţi ierarhi au făcut danii însemnate în cărţi pentru biblioteca Facultăţii (Ghenadie Enăceanu, Silvestru Bălănescu, Gherasim Timuş ş.a.). Numărul studenţilor a fost în continuă creştere. Mai ales în primii ani ai secolului al XX-lea s-au înscris şi tineri români ardeleni, aromâni, bulgari, greci şi de alte etnii. Facultatea a echivalat numeroase diplome obţinute la Atena, Kiev şi Cernăuţi.