„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Istoria creştinismului (MCCCLXIII): Înfiinţarea învăţământului teologic superior în Ţara Românească (III)
La stăruinţele mitropolitului primat Calinic Miclescu, la 12 noiembrie 1881 a avut loc deschiderea solemnă a Facultăţii de Teologie din Bucureşti. Cursurile au început la 16 noiembrie 1881. Facultatea a primit încă de la începuturile existenţei ei câteva donaţii însemnate. Astfel, o credincioasă din Bucureşti, Maria Şchiopescu, originară din părţile Mehedinţilor, a făcut o danie de 85.000 de lei, în vederea construirii unui internat teologic. În mai 1896 a început zidirea unei clădiri monumentale lângă Biserica Radu Vodă, în care a fost mutat internatul, în toamna anului 1898. Aceeaşi Maria Şchiopescu a donat Facultăţii şi o casă. Episcopul Inochentie Chiţulescu al Buzăului a instituit, prin testament, un fond, urmând ca două treimi din veniturile sale să fie distribuite ca burse studenţilor teologi. La fel, episcopul Silvestru Bălănescu al Huşilor, prin testamentul său, a dăruit Facultăţii de Teologie două case în Bucureşti. Din chiriile acestora prevedea să se acorde burse studenţilor teologi din Bucureşti, iar după ce se va înfiinţa o Facultate la Iaşi, veniturile urmau să se împartă în două. În 1900 episcopul Gherasim Timuş a făcut o danie de 10.000 de lei, urmând ca din dobânzi să se acorde burse unor licenţiaţi în teologie, care ar dori să facă studii de specializare în străinătate (din donaţia sa au fost ajutaţi Ioan Mihălcescu şi Gala Galaction). În anul 1906, fostul mitropolit primat Ghenadie Petrescu a oferit Facultăţii 50.000 de lei, urmând ca din dobânzi să se acorde burse studenţilor teologi săraci şi sârguincioşi. Mai mulţi ierarhi au făcut danii însemnate în cărţi pentru biblioteca Facultăţii (Ghenadie Enăceanu, Silvestru Bălănescu, Gherasim Timuş ş.a.). Numărul studenţilor a fost în continuă creştere. Mai ales în primii ani ai secolului al XX-lea s-au înscris şi tineri români ardeleni, aromâni, bulgari, greci şi de alte etnii. Facultatea a echivalat numeroase diplome obţinute la Atena, Kiev şi Cernăuţi.