Istoria creştinismului (MCCCXCIII): Şcoli organizate şi patronate de Biserică în Transilvania (XIII)

Şcolile confesionale româneşti au fost puse adeseori în situaţia de a fi desfiinţate sau înstrăinate de Guvernul din Budapesta. Prin legi se urmărea închiderea şcolilor româneşti în parohiile mai sărace sau înstrăinarea lor. Astfel, în anul 1918 Apponyi a numit un „comisar special“ care să se ocupe de etatizarea tuturor şcolilor din zona respectivă. Din dispoziţia acestuia, în numeroase parohii, notarii comunali au convocat comitetele parohiale (deşi acest drept îl avea, după Statutul Organic, numai preotul paroh), forţând pe membrii lor să accepte cedarea şcolilor confesionale statului, desigur în scopul maghiarizării lor. Nereuşind în forma aceasta, comisarul special a încercat să rezolve problema în Sinodul Arhiepiscopiei, convocat la Sibiu, pentru Duminica Tomii din anul 1918, singurul care era în drept să ia o hotărâre definitivă cu privire la şcolile confesionale. La şedinţa Sinodului din 2/14 mai 1918, comisarul a adus un pluton de soldaţi, unul de jandarmi şi 12 agenţi secreţi, voind să forţeze pe membrii lui să accepte planul Guvernului. Dar dintre cei 48 de deputaţi prezenţi, 36 au votat un protest împotriva încălcării autonomiei noastre bisericeşti, apoi au părăsit în mod ostentativ sala de şedinţe. Între ei se numărau profesorii Institutului teologic-pedagogic, mai mulţi protopopi şi deputaţi mireni. Era ultimul răspuns dat regimului habsburgic, care mai avea de trăit doar câteva luni. Aceeaşi problemă urma să fie discutată şi în Sinoadele eparhiale de la Arad şi Caransebeş. Dar la Arad, după cuvântarea de deschidere a episcopului Ioan Papp şi răspunsul lui Vasile Goldiş, episcopul a declarat şedinţa închisă. La Caransebeş, majoritatea deputaţilor au refuzat să se prezinte la şedinţă, ştiind ce problemă urma să se discute. La 9 noiembrie 1918, Consiliul Arhiepiscopesc din Sibiu era anunţat telegrafic că măsurile luate cu privire la crearea „zonei culturale“ s-au anulat. Peste câteva zile, la 1 decembrie 1918, reprezentanţii poporului român adunaţi la Alba Iulia proclamau unirea Transilvaniei cu România.