Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCCXX): Ioan Meţianu, mitropolitul Transilvaniei (I)

Istoria creştinismului (MCCCXX): Ioan Meţianu, mitropolitul Transilvaniei (I)

Un articol de: Cezar Țăbârnă - 19 Septembrie 2009

Personalitate de prim rang a vieţii bisericeşti de la începutul secolului al XX-lea din Transilvania, mitropolitul Ioan Meţianu a rămas în istoria Bisericii ca un mare ierarh care şi-a pus toată osteneala în slujirea năzuinţelor de veacuri ale românilor. După trecerea la cele veşnice a mitropolitului Miron Romanul, Congresul Naţional Bisericesc l-a ales în scaunul vacant al Mitropoliei Transilvaniei pe episcopul Ioan Meţianu de la Arad (1828-1916). Noul mitropolit era fiu de învăţător din Zărneşti-Braşov, studiase la Braşov şi Cluj, iar teologia la Sibiu. A fost preot în Râşnov, apoi preot şi protopop în Zărneşti. Ca protopop, a organizat diferite şcoli primare româneşti confesionale, a îndrumat zidirea de biserici, a fost deputat în dieta din Cluj (1865). Rămas văduv, în 1874 a fost ales vicar al Consistoriului din Oradea, iar în 1875 episcop la Arad, unde a păstorit până la alegerea sa ca mitropolit (ales la 18/31 decembrie 1898, înscă-unat la 28 februarie/12 martie 1899). Ca episcop la Arad, a organizat şi îndrumat sute de şcoli primare româneşti confesionale, a înfiinţat o şcoală medie de fete la Arad şi un internat pentru elevii români din Beiuş, o tipografie eparhială, a iniţiat foaia eparhială „Biserica şi Şcoala“ (1877), a ridicat o nouă clădire pentru Institutul teologic-pedagogic din Arad, a înfiinţat un nou fond pentru ajutorarea preoţilor săraci şi a preoteselor văduve, precum şi alte fundaţii. Mitropolitul Ioan a încercat să soluţioneze unele din marile probleme care n-au fost rezolvate de înaintaşul său. Numele său va fi legat de zidirea impunătoarei Catedrale mitropolitane din Sibiu (1902-1906) din fondul iniţiat de Andrei Şaguna în 1857, precum şi din daniile credincioşilor şi preoţilor din arhidieceză. Astfel, chiar în primul sinod al Arhiepiscopiei întrunit sub preşedinţia sa, a pus în discuţie problema zidirii unei catedrale mitropolitane în Sibiu, iar în sinoadele din anii următori s-au purtat multe discuţii asupra locului de zidire şi asupra planului viitoarei catedrale.