Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCCXXIX): Ioan Popasu, episcopul Caransebeşului (II)

Istoria creştinismului (MCCCXXIX): Ioan Popasu, episcopul Caransebeşului (II)

Un articol de: Cezar Țăbârnă - 30 Septembrie 2009

Odată cu reînfiinţarea Mitropoliei Ardealului, la 12/24 decembrie 1864, s-a acceptat ca ea să cuprindă, pe lângă Arhiepiscopia Sibiului, două eparhii sufragane: a Aradului şi a Caransebeşului (nou înfiinţată). Primul cârmuitor al reînfiinţatei eparhii a Caransebeşului a fost Ioan Popasu (1808-1889). În 1865, mitropolitul Andrei Şaguna al Transilvaniei l-a propus împăratului pentru a fi numit episcop la Caransebeş pe Ioan Popasu. A fost hirotonit de mitropolitul Andrei Şaguna şi de episcopul Aradului, Procopie Ivaşcovici, la 15 august 1865, la sărbătoarea „Adormirii Maicii Domnului“, iar peste câteva zile şi-a început activitatea la Caransebeş. În noua sa slujire, s-a remarcat ca un bun organizator. La scurt timp după instalare, în noiembrie 1865, a mutat secţia română a Institutului teologic din Vârşeţ la Caransebeş, având pentru început doar doi profesori: preoţii George Peştean şi Mihail Velceanu; cursurile durau trei ani. În 1874, a luat naş-tere o secţie de pedagogie, cu doi ani de studii, deci s-a creat un Institut Teologic-Pedagogic, după modelul celor din Sibiu şi Arad, sub aceeaşi conducere. Pentru formarea profesorilor, a trimis câţiva tineri la studii în diferite centre universitare din Germania şi Austro-Ungaria: Iuliu (Iosif) Olariu, devenit un apreciat teolog, Gheorghe Popovici, mai târziu protopop de Lugoj, autor de lucrări istorice, şi alţii. În timpul arhipăstoririi lui s-au înfiinţat în eparhie numeroase şcoli poporale (primare) confesionale, s-a cumpărat o casă care a servit ca reşedinţă, a înfiinţat o tipografie, cu librărie (1885). La 5/17 ianuarie 1886, a apărut primul număr din „Foaia Diecezană“, organ bisericesc, şcolar, economic şi literar al Eparhiei Caransebeşului, care a apărut fără întrerupere până în 1948. Episcopul Ioan a murit la 5 februarie 1889, fiind îngropat în Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“ din Caransebeş.