Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCLXXXVII): Biserica Ortodoxă Română din Basarabia în perioada 1812-1918 (X)

Istoria creştinismului (MCCLXXXVII): Biserica Ortodoxă Română din Basarabia în perioada 1812-1918 (X)

Un articol de: Cezar Țăbârnă - 11 August 2009

În 1812 s-a înfiinţat Societatea Biblică Rusă, cu sediul la Petersburg (desfiinţată în 1826), după modelul Societăţii Biblice Britanice, sub preşedinţia ober-procurorului Sinodului rus, prinţul A. N. Goliţân, care urmărea tipărirea Bibliei în limbile popoarelor care trăiau atunci în Rusia (s-a şi tipărit în peste 40 de limbi), iar în 1817 s-a înfiinţat o filială a acestei Societăţi biblice la Chişinău. În cadrul acestei acţiuni, în 1817 s-a tipărit, la Petersburg, Noul Testament în româneşte, iar după doi ani - Biblia întreagă. La recomandarea mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, a fost reprodus textul Bibliei de la Blaj din 1795, cu îndreptările de limbă necesare, diortosirea textului fiind făcută de arhimandritul (mai târziu arhiereul) Varlaam Cuza, egumenul Mănăstirii Dobrovăţ, de lângă Iaşi, chemat, în acest scop, la Chişinău şi Petersburg. Exemplarele tipărite s-au expediat din Petersburg la Chişinău, unde au fost difuzate; o parte din ele s-au trimis în Moldova şi Ţara Românească, cerute de mitropoliţii Veniamin Costachi şi Dionisie Lupu. În ceea ce priveşte viaţa monahală, notăm că la anexarea Basarabiei la Rusia existau aici 12 mănăstiri şi 13 schituri mai mari, la care se adaugă câteva schituri mai mici, mai ales în părţile Orheiului, acestea din urmă fiind, treptat, desfiinţate. Am menţionat mai sus o parte din ele. Majoritatea dintre monahi erau neştiutori de carte, chiar şi unele stareţe; în această situaţie, era firesc ca ei să fie preocupaţi mai mult de probleme economice. Mitropolitul Gavriil s-a interesat îndeaproape de mănăstiri, dispunând să se introducă în ele „viaţa de obşte“, aşa cum o văzuse el însuşi la Muntele Athos şi la Mănăstirea Neamţ. Mitropolitul Gavriil intenţiona să zidească şi o catedrală mitropolitană în Chişinău, dar piatra de temelie a noii catedrale s-a pus abia în anul 1830. În timpul arhipăstoririi sale a fost restaurată Biserica „Sfântul Gheorghe“ din Mănăstirea Căpriana.