Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCXLII): Şcolile teologice ortodoxe în secolele XIX-XX (VI)

Istoria creştinismului (MCCXLII): Şcolile teologice ortodoxe în secolele XIX-XX (VI)

Un articol de: Cezar Țăbârnă - 11 Aprilie 2009

În Biserica Ortodoxă Română, învăţământul religios s-a făcut, după anul 1800, în diferite seminarii, facultăţi de teologie, în academii teologice şi institute teologice. Cu sprijinul mitropolitului Moldovei Veniamin Costachi (1803-1808; 1812-1842), a luat fiinţă în 1803, în Moldova, la Mănăstirea Socola de lângă Iaşi, Seminarul Veniamin, pentru pregătirea viitorilor preoţi. Încă din 1640, în cadrul Academiei Vasiliene, la loc de cinste între ştiinţe se studia „theologhia“. Academia a devenit ulterior Universitatea ieşeană, care urma să poarte numele fondatorului ei, „Alexandru Ioan Cuza“. În 1860 Facultatea număra 14 studenţi, însă numărul lor s-a redus în anii următori din cauza dificultăţilor economice şi lipsei personalului didactic calificat, fapt care a determinat şi închiderea ei. După Marea Unire, în 1926, o filială a Facultăţii de Teologie Ortodoxă s-a deschis la Chişinău, fiind apoi transferată la Bucureşti, în 1941, când Basarabia devine parte a URSS. Printre remarcabilii profesori din acea vreme îi putem menţiona pe Vasile Radu - Vechiul Testament; Toma C. Bulat - Istoria Bisericii Române; Cicerone Iordăchescu - Patrologie; Valeriu Iordăchescu - Teologie morală; Ion Savin - Teologie fundamentală; Arhimandritul Iuliu Scriban - Omiletica; N. Popescu Prahova - Drept canonic. În iulie 1990, cu prilejul instalării noului Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Înalt Preasfinţitul Daniel, actualul patriarh al României, în cuvântul de instalare, între obiectivele propuse l-a fixat şi pe acela de a redeschide Facultatea de Teologie. Începând din anul universitar 1990-1991, în cadrul Mitropoliei de la Iaşi s-a reactivat Institutul Teologic de Grad Universitar, devenit în 1991, la solicitarea Universităţii „Al. I. Cuza“, facultate membră, cu drepturi şi obligaţii depline. Sediul actual este clădirea fostului Seminar „Mitropolit Veniamin Costachi“, construit pe locul reşedinţei prinţului Grigore Sturza.