Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCXLV): Şcolile teologice ortodoxe în secolele XIX-XX (IX)

Istoria creştinismului (MCCXLV): Şcolile teologice ortodoxe în secolele XIX-XX (IX)

Un articol de: Cezar Țăbârnă - 15 Aprilie 2009

În Biserica Ortodoxă Română, învăţământul religios s-a făcut, după anul 1800, în diferite seminarii, facultăţi de Teologie, în academii teologice şi institute teologice. În Transilvania a funcţionat la Sibiu, din 1921, o academie teologică, devenită, în 1943, Facultate de Teologie, iar în 1948, Institut teologic. Imperiul Austro-Ungar, în care Transilvania fusese încorporată, a respins toate petiţiile prin care se solicita înfiinţarea unei academii. Începuturile învăţământului superior sibian au fost marcate de iniţierea, în anul 1786, a Cursului Preparandial de învăţători din Sibiu - una dintre primele instituţii şcolare cu caracter pedagogic din Transilvania. Minoritatea germană care se bucura de un statut privilegiat în acel moment, în comparaţie cu populaţia română, care era doar tolerată în Transilvania, a reuşit să inaugureze o Academie de Drept la Sibiu în anul 1844. Timp de douăzeci de ani cursurile au fost predate în limba germană, însă studenţii înmatriculaţi nu aparţineau în exclusivitate etniei germane. După anul 1865, ca rezultat al politicii de asimilare forţată impusă de autorităţile austro-ungare, limba maghiară a devenit limba de predare în toate instituţiile de învăţământ, iar Academia din Sibiu nu a reprezentat o excepţie. În consecinţă, începând cu anul 1865, cursurile au fost predate în limba maghiară până în anul 1884, când Academia a fost desfiinţată, ca urmare a legislaţiei prohibitive maghiare. Cu toate acestea, o mare parte a celor 1.387 de absolvenţi ai acestei Academii de Drept aveau să devină militanţi activi ai mişcării culturale româneşti din Transilvania. Mulţi dintre ei aveau să se implice în organizarea Marii Uniri care, în ciuda faptului că s-a realizat la Alba Iulia, fusese pregătită aici, în Sibiu, chiar în clădirea care adăposteşte astăzi Rectoratul Universităţii „Lucian Blaga“.