Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCXXIII): Cultul şi viaţa religioasă în Biserica Ortodoxă în secolele XIX-XX (XII)

Istoria creştinismului (MCCXXIII): Cultul şi viaţa religioasă în Biserica Ortodoxă în secolele XIX-XX (XII)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 20 Martie 2009

Biserica Ortodoxă Bulgară a fost socotită de Patriarhia Ecumenică schismatică între anii 1872-1945, primind în acest interval de timp Sfântul şi Marele Mir de la Bisericile Ortodoxe surori: rusă, română şi sârbă. La Conferinţa panortodoxă de la Constantinopol din 10 mai-8 iunie 1923, organizată şi prezidată de patriarhul Constantinopolului, Meletie al IV-lea (Metaxachis) (1921-1923), s-a decis îndreptarea calendarului iulian în Biserica Ortodoxă, suprimându-se diferenţa de 13 zile, iar Paştile să fie sărbătorit conform noii calculări a primei luni de după echinocţiu, care trebuie determinată astronomic după meridianul ierusalimitean. S-a socotit astfel ziua de 1 octombrie 1924, 14 octombrie. Astfel, Patriarhia de Constantinopol, Biserica Greciei şi Biserica Ciprului au aplicat îndreptarea calendarului la 10/23 martie 1924; Biserica Ortodoxă a Poloniei, la 24 iunie 1924; în Biserica Ortodoxă Română, ziua de 1 octombrie 1924 s-a socotit 14 octombrie 1924. De asemenea, în 1924 au adoptat calendarul îndreptat Patriarhia Antiohiei şi Bisericile Ortodoxe Cehoslovacă şi Finlandeză, precum şi Mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte Athos. Biserica Georgiei a îndreptat calendarul la 4 octombrie 1927; Patriarhia Alexandriei la 1/14 octombrie 1928; Biserica Ortodoxă Bulgară l-a îndreptat la 22 decembrie 1968. De asemenea, Biserica Macedoniei a introdus noul stil în 1968. Patriarhul Moscovei, Tihon, l-a informat pe patriarhului ecumenic că „a fost informat de declaraţia introducerii stilului nou începând cu 1 martie, dar în Biserica Rusă este imposibilă introducerea stilului nou din cauza împotrivirii hotărâtoare a întregului popor“. Alături de Patriarhia Rusă, Patriarhia Ierusalimului, Patriarhia Sârbă şi 19 mănăstiri din Sfântul Munte Athos au rămas până astăzi la calendarul neîndreptat sau la „vechiul stil“.