Istoria creştinismului (MCDIII): Începuturile presei bisericeşti româneşti (X)

Biserica din Transilvania a avut un rol important în organizarea şi susţinerea şcolilor şi era firesc ca slujitorii Bisericii să iniţieze şi apariţia unor reviste pedagogice. Între anii 1862-1863, profesorul Ioan Popescu de la Sibiu a editat „Organul pedagogic“, în care a publicat o serie de studii din specialitatea sa. Spre sfârşitul secolului, a apărut, tot la Sibiu, „Foaia pedagogică“ (1897-1900). În ianuarie 1907, când profesorul Nicolae Bălan a pus bazele „Revistei Teologice“, colegul său Petru Span a editat o revistă lunară de pedagogie, intitulată „Vatra şcolară“. A văzut lumina tiparului până în mai 1914, fiind redactată, după moartea lui Span (1911), de profesorul Vasile Stan, viitorul episcop al Maramureşului. Re-vista s-a bucurat de colaborarea profesorilor de la Institutul teologic-pedagogic şi a multor preoţi şi învăţători. Învăţătorii din Eparhia Aradului aveau gazeta „Reuniunea învăţătorilor români“ (1904-1914), iar cei din Eparhia Caransebeşului, „Educatorul“ (1909-1914). La Blaj a apărut, între anii 1873-1880, foaia „Economul“ (bilunară), redactată de profesorul Ştefan Pop (ulterior a funcţionat la Seminarul Central din Bucureşti). Aceasta avea ca supliment „Foaia şcolară“, „organ pedagogic-didactic pentru şcoalele române“. Câţiva ani mai târziu, a apărut „Foaia şcolară“, „organ pedagogic, literar şi ştiinţific“ (1883-1886), apoi „Foaia şcolară“, „organ al Reuniunii învăţătorilor greco-catolici din Arhidieceza Blajului“. Tot la Blaj, profesorul şi compozitorul Iacob Mureşianu a editat „Muza română“, „foaie muzicală şi literară“ (1888, 1894-1895 şi 1906-1907). Toate aceste reviste pedagogice au contribuit la propagarea unor idei pedagogice noi şi au pus în discuţie probleme care preocupau pe învăţătorii de atunci. În afară de acestea, unii slujitori ai Bisericii au editat diferite reviste cu caracter istoric-literar, despre care puteţi afla din episodul de mâine al istoriei creştinismului.