Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCDXXVI): Conferinţa panortodoxă de la Vatoped (1930)

Istoria creştinismului (MCDXXVI): Conferinţa panortodoxă de la Vatoped (1930)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 28 Ianuarie 2010

La şapte ani după conferinţa panortodoxă de la Constantinopol, din anul 1923, care a hotărât îndreptarea calendarului vechi sau iulian, rămas în urmă cu treisprezece zile faţă de calendarul civil, s-a simţit nevoia convocării unei noi conferinţe panortodoxe. Aceasta s-a întrunit între 8 şi 23 iunie 1930 la Mănăstirea Vatoped din Muntele Athos. Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată de Lucian Triteanu, episcop al Romanului, şi Tit Simedrea, arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Conferinţa panortodoxă de la Vatoped s-a ocupat, în mod special, de pregătirea unui viitor prosinod panortodox, care, la rândul lui, să pregătească un sinod panortodox. Participanţii au propus spre studiere şaptesprezece teme, care pot fi împărţite în trei categorii: 1. în prima categorie se încadrează teme referitoare la organizarea şi disciplina internă a Bisericii Ortodoxe, şi anume: întărirea şi reorganizarea monahismului, educarea temeinică a tinerilor teologi, codificarea sfintelor canoane, căsătoria a doua a preoţilor, divorţul, uniformizarea instanţelor bisericeşti; din punct de vedere liturgic, s-a prevăzut organizarea unui tipic comun pentru toate Bisericile Ortodoxe; 2. în a doua categorie intră probleme referitoare la relaţiile frăţeşti dintre Bisericile Ortodoxe şi modul de proclamare a autonomiei şi a autocefaliei unei Biserici Ortodoxe; 3. a treia grupă de teme se ocupă cu problema relaţiilor Bisericilor Ortodoxe, atât în Răsărit, cât şi în Apus. În încheierea conferinţei de la Mănăstirea Vatoped s-a stabilit ca o nouă conferinţă să se ţină peste doi ani, în anul 1932, tot la Mănăstirea Vatoped, dar, din cauza unor împrejurări nefavorabile, aceasta nu s-a mai ţinut.