Istoria creştinismului (MCLXIX): Români ortodocşi din afara graniţelor ţării (VI)

Cea mai mare comunitate de români ortodocşi aflată în afara graniţelor României se află în Republica Moldova. Pe baza Legii Cultelor, o parte a clerului şi a credincioşilor din Republica Moldova s-au adunat la 14 septembrie 1992 la Chişinău, unde s-a constituit Adunarea de reactivare a Mitropoliei Basarabiei. Refuzul Guvernului de a recunoaşte Mitropolia Basarabiei şi persecuţiile suferite de clerul şi credincioşii ei au dus la procese nu doar în Moldova, ci şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Vlad Cubreacov, deputat în Parlamentul Republicii Moldovei şi în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, a făcut o interpelare în Parlament pe tema refuzului Guvernului de a recunoaşte Mitropolia Basarabiei. În urma acestei intervenţii, adjunctul prim-ministrului a adresat o scrisoare preşedintelui Parlamentului în care califica neîntemeiat refuzul Guvernului de a recunoaşte Mitropolia Basarabiei şi aprecia că „dezbaterile febrile“ cu privire la Mitropolia Basarabiei au un caracter pur politic. În această situaţie, Mitropolia Basarabiei s-a adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Prin urmare, la 3 iunie 1998 a depus o plângere împotriva Republicii Moldova. Cererea a fost înregistrată la CEDO la 26 ianuarie 1999 cu nr. 45701/99 şi va fi declarată admisă la 7 iunie 2001. Serviciul de Stat pentru Culte de pe lângă Guvernul Republicii Moldova a răspuns după plângerea la CEDO a Mitropoliei Basarabiei şi, la 29 iunie 1998, a declarat că în Republica Moldova nu există o unitate administrativă „Basarabia“. Cultul creştin-ortodox a fost recunoscut la 17 noiembrie 1993, sub numele de Mitropolia Moldovei (Mitropolia Basarabiei fiind un „element schismatic“ al Mitropoliei Moldovei); Mitropolia Basarabiei funcţionează după statutul Bisericii Ortodoxe Române.