Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCLXVII): Români ortodocşi din afara graniţelor ţării (IV)

Istoria creştinismului (MCLXVII): Români ortodocşi din afara graniţelor ţării (IV)

Un articol de: Cezar Țăbârnă - 13 Ianuarie 2009

Cea mai mare comunitate de români ortodocşi aflată în afara graniţelor României se află în Republica Moldova. La 17 noiembrie 1993, prin Hotărârea nr. 719, Guvernul Republicii Moldova a recunoscut existenta legală a Mitropoliei Moldovei, declarată „parte inseparabilă a trupului bisericesc rus“. Patriarhia Română a recunoscut Bisericii Ruse doar dreptul de jurisdicţie asupra diasporei ruse din Basarabia, ceea ce presupune, prin reciprocitate, exercitarea în Federaţia Rusă a jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Române prin Exarhatul Plaiurilor. La 20 octombrie 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a acordat Mitropoliei Basarabiei rangul de Exarhat al Plaiurilor cu drept de jurisdicţie extrateritorială asupra diasporei ortodoxe române din spaţiul ex-sovietic şi asupra diasporei basarabene din întreaga lume. În aceste condiţii, Mitropolia Basarabiei a fost acuzată că a declanşat războiul în Transnistria; subminează autoritatea statului si stabilitatea Republicii Moldova; este o „agentură străină“; este unealta României ş.a. Din păcate, astfel de acuzaţii au fost aduse şi de cei mai înalţi demnitari ai statului moldovean. Astfel, Andrei Sangheli, şeful Guvernului de la Chişinău a declarat în scrisoarea adresată, la 1 martie 1992, Preafericitului Patriarh Teoctist că reactivarea Mitropoliei Basarabiei este „un amestec în treburile interne ale Moldovei“. La rândul său, preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Mircea Snegur, a declarat, la 24 decembrie 1992, în faţa Parlamentului Republicii Moldova: „Patriarhia Română a contribuit la dezmembrarea teritorială a Republicii Moldova“. Idei asemănătoare a exprimat şi actualul preşedinte al Moldovei, Vladimir Voronin, în interviul acordat în 2001 ziarelor „Rusiiskaia gazeta“ şi „Trud“. Victor Stepaniuc, liderul comuniştilor din Parlamentul Moldovei, a declarat că problema Mitropoliei Basarabiei este artificială şi că este creată de formaţiunile politice care, la începutul anilor â90, doreau unirea Moldovei cu România.