Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCLXVIII): Români ortodocşi din afara graniţelor ţării (V)

Istoria creştinismului (MCLXVIII): Români ortodocşi din afara graniţelor ţării (V)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 14 Ianuarie 2009

Cea mai mare comunitate de români ortodocşi aflată în afara graniţelor României se află în Republica Moldova. Pe baza Legii Cultelor, o parte a clerului şi a credincioşilor din Republica Moldova s-au adunat la 14 septembrie 1992 la Chişinău, unde s-a constituit Adunarea de reactivare a Mitropoliei Basarabiei. Mitropolia Basarabiei a cerut recunoaşterea sa şi în anii 1995, 1996, 1997, dar în zadar, deşi faţă de alte culte, Guvernul Republicii Moldova a avut o atitudine binevoitoare, recunoscând „Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea“ (22 iulie 1993), „Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea - Mişcarea Reformată“ (19 iulie 1994), „Biserica Ortodoxă Rusă din Moldova“ (28 august 1995), „Federaţia (religioasă) a Comunităţii Evreieşti“ (9 iunie 1994), „Uniunea Comunităţii Evreilor Mesianici“ (1 septembrie 1997). Refuzul Guvernului de a recunoaşte Mitropolia Basarabiei şi persecuţiile suferite de clerul şi credincioşii ei au dus la procese nu doar în Moldova, ci şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. La 12 septembrie 1995, Judecătoria Buiucani din Chişinău a dat câştig de cauză Mitropoliei Basarabiei, care ceruse Guvernului să fie recunoscută, dar Curtea Supremă de Justiţie a anulat, la 18 septembrie 1995, această hotărâre. La 19 iulie 1996, Judecătoria Buiucani a dat o altă hotărâre prin care a respins cererea Mitropoliei Basarabiei de a fi recunoscută de Guvernul Republicii Moldova. Această hotărâre a fost casată, la 21 mai 1997, de Tribunalul Municipiului Chişinău, care a trimis dosarul spre examinare Curţii de Apel a Republicii Moldova. Aceasta, prin decizia din 19 august 1997, a dat câştig de cauză Mitropoliei Basarabiei, constatând că prin art. 31, paragrafele 1 şi 2 din Constituţie, se garantează dreptul la libertatea conştiinţei; cultele sunt libere şi se pot organiza, potrivit statutului propriu, în condiţiile prevăzute de legile Republicii Moldova; refuzul Guvernului de a recunoaşte Mitropolia Basarabiei încalcă Legea cultelor, art. 18 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului; art. 5 din Pactul Internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale, şi art. 8 din Pactul Internaţional privind drepturile civile şi politice.