Istoria creştinismului (MCLXXII): Români ortodocşi din afara graniţelor ţării (IX)

Cea mai mare comunitate de români ortodocşi aflată în afara graniţelor României se află în Republica Moldova. Pe baza Legii Cultelor, o parte a clerului şi a credincioşilor din Republica Moldova s-au adunat la 14 septembrie 1992 la Chişinău, unde s-a constituit Adunarea de reactivare a Mitropoliei Basarabiei. Refuzul Guvernului de a recunoaşte Mitropolia Basarabiei şi persecuţiile suferite de clerul şi credincioşii ei au dus la procese nu doar în Moldova, ci şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Prin atitudinea sa, Guvernul Republicii Moldova şi-a atras criticile unor organisme internaţionale. Astfel, Federaţia Internaţională a Drepturilor Omului, în Raportul său anual pe 1997, a criticat refuzul Guvernului de a recunoaşte Mitropolia Basarabiei, a atras atenţia că numeroase biserici au fost transferate în patrimoniul Mitropoliei Moldovei şi a condamnat violenţele fizice împotriva preoţilor Mitropoliei Basarabiei şi lipsa de protecţie a acestora din partea autorităţilor. Aceeaşi federaţie, în Raportul său anual pe 1998, a criticat art. 4 din Legea Cultelor, care nu oferă protecţie credincioşilor cultelor nerecunoscute de Guvern, şi a condamnat din nou actele de violenţă şi de vandalism la care a fost supusă Mitropolia Basarabiei şi membrii ei. La 2 octombrie 2001 au avut loc audierile publice la CEDO, la Palatul Drepturilor Omului din Strasbourg, iar la 13 decembrie 2001, CEDO a hotărât în unanimitate că Republica Moldova a încălcat, în cazul nerecunoaşterii Mitropoliei Basarabiei, art. 9 şi 13 ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Statul a fost obligat să plătească Mitropoliei Basarabiei 20.000 de euro despăgubire morală şi 7.025 de euro pentru cheltuielile de judecată. Guvernul Republicii Moldova a atacat decizia CEDO şi a cerut rejudecarea cazului, dar la 27 martie 2002, CEDO a respins cererea Guvernului Republicii Moldova. În acest fel, hotărârea CEDO din 13 decembrie 2001 a rămas definitivă.