Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCLXXXIX): Comunităţi ortodoxe române din afara graniţelor (XV)

Istoria creştinismului (MCLXXXIX): Comunităţi ortodoxe române din afara graniţelor (XV)

Un articol de: Cezar Țăbârnă - 09 Feb 2009

Între comunităţile ortodoxe române din afara graniţelor se numără şi comunitatea ortodoxă din Turcia care îşi are centrul în Istanbul. Hramul acestei comunităţii este „Sfânta Treime“, iar biserica în care se adună românii are două hramuri: „Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu cu fiii săi: Constantin, Radu, Ştefan şi Matei“ şi „Sfânta Muceniţă Paraschevi“. Această biserică se află în partea europeană a oraşului Istanbul, pe malul răsăritean al Golfului Cornul de Aur, astăzi numit Halyc (pronunţie locală Halici), în vechiul cartier bizantin Prikidion, în prezent Cartierul Haskoy, în apropierea muzeului militar Rahmi Koc (pronunţie Koci), în faţa vechiului pod metalic, astăzi întrerupt circulaţiei. Biserica a fost reconstruită în anul 1692 cu ajutorul donaţiei făcute de vrednicul domnitor Sfântul Constantin Brâncoveanu, pe locul în care se aflase vechea biserică bizantină a cartierului Prikidion. Din vechea biserică anterioară ctitoriei brâncoveneşti s-a păstrat cele patru icoane împărăteşti aflate pe catapeteasma sfântului locaş: Mântuitorul Pantocrator, Maica Domnului cu Domnul Iisus Hristos Prunc, Sfântul Ioan Botezătorul şi Sfânta Muceniţă Paraschevi, patroana bisericii. Aceste icoane, veche moştenire bizantină, au fost menţionate mai târziu, în secolul al XVI-lea (1561 şi 1577), ca făcătoare de minuni. Tot în această biserică se găseşte racla din marmură ce păstrează sfintele moaşte ale Sfintei Arghira, ocrotitoarea croitoreselor şi a femeilor nedreptăţite, martirizată la 30 aprilie 1735 şi înmormântată atunci în cimitirul de lângă acest sfânt locaş. În cimitirul vechi al bisericii, în secolele XVI-XVIII au fost înmormântaţi patriarhi, mitropoliţi, preoţi, creştini greci, dar şi domnitori şi boieri români. De două ori pe an, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului vizitează biserica, oficiind sau asistând la Sfânta Liturghie bilingvă, în greacă şi în română, pentru a cinsti astfel vechea comunitate bizantină şi actuala comunitate ortodoxă română.