Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCXVII): Biserica Ortodoxă a Cehiei şi Slovaciei (IV)

Istoria creştinismului (MCXVII): Biserica Ortodoxă a Cehiei şi Slovaciei (IV)

Un articol de: Cezar Țăbârnă - 07 Noiembrie 2008

După reorganizarea din timpul arhiepiscopului Elefterie de Rostov, Biserica Ortodoxă Cehoslovacă a obţinut o nouă recunoaştere a autocefaliei, la 23 noiembrie 1951, din partea patriarhului Alexei al Moscovei, dar nu a fost recunoscută de Constantinopol, care a considerat Biserica Cehoslovacă drept autonomă sub autoritatea sa. Proclamarea oficială a noii autocefalii s-a făcut la 8 decembrie 1951. Patriarhul Constantinopolului a acordat ulterior un tomos prin care recunoştea autocefalia la 27 august 1998. Numărul credincioşilor ortodocşi din Cehoslovacia a crescut datorită repatrierii cehilor din Volhinia, dintre care mulţi trecuseră la Ortodoxie. De asemenea, la 28 aprilie 1950, greco-catolicii slovaci au trecut la Ortodoxie, sporind astfel numărul ortodocşilor din tânăra Biserică Cehoslovacă. După ce Republicile Cehă şi Slovacă s-au separat în republici independente, viaţa Bisericii a continuat în fiecare ţară sub forma a două entităţi legale separate: în Republica Cehă, ca Biserica Ortodoxă din Ţinuturile Cehiei, iar în Republica Slovacă sub numele de Biserica Ortodoxă din Slovacia, dar unitatea canonică a fost menţinută sub numele de Biserica Ortodoxă din Ţinuturile Cehiei şi Slovaciei. Biserica este acum organizată în patru eparhii, împărţite în două centre administrative: pentru Republica Cehă, Sinodul Mitropolitan cu sediul la Praga, iar pentru Republica Slovacia Sinodul Mitropolitan din Presov. Sub autoritatea Sinodului din Praga se găsesc eparhiile de Praga şi Olomouc-Brno, în timp ce eparhiile de Presov şi Michalovce se găsesc sub jurisdicţia sinodului din Slovacia. După moartea Preafericitului Dorotheus de Praga şi a toată Cehoslovacia, a fost ales arhiepiscopul Nicolae din Presov, iar sediul patriarhal a fost mutat de la Praga la Presov. Mitropolitul Nicolae a trecut la Domnul la 30 ianuarie 2006. Locul său a fost luat de Arhiepiscopul Hristofor de Praga şi al Ţinuturilor Cehiei (ales 2 mai 2006). În Republica Cehă sunt 82 de parohii, dintre care 51 în Boemia şi 31 în Moravia şi Silezia. În Republica Cehă sunt 69 de parohii în eparhia de Presov şi 21 în eparhia de Michalovce. Facultatea de Teologie Ortodoxă din Presov asigură pregătirea viitorilor preoţi pentru ambele Biserici. Facultatea are şi o secţie în Olomouc.