Istoria creştinismului (MCXXIII): Biserica Ortodoxă din Finlanda (II)

Credinţa ortodoxă este cea mai veche formă de creştinism din Finlanda. S-a răspândit în sudul Finlandei şi printre locuitorii Kareliei din jurul lacului Ladoga prin contacte comerciale şi de alte feluri cu Răsăritul, în urmă cu 1.000 de ani. Înfiinţarea mănăstirilor din insulele lacului Ladoga a contribuit semnificativ la răspândirea şi fixarea credinţei ortodoxe în estul Finlandei. Până la izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial, majoritatea ortodocşilor finlandezi se găseau în Karelia. Din cauza războiului, mulţi rezidenţi din acea provincie de graniţă au fost evacuaţi în alte părţi ale ţării. Mănăstirea Valaam a fost evacuată în 1940, iar Mănăstirea Noul Valaam a fost fondată în 1941, în Heinävesi. Mai târziu, călugării din mănăstirile Konevitsa şi Petsamo s-au alăturat comunităţii de la Noul Valaam. A fost evacuată şi mănăstirea de maici de la Heinävesi, în 1946. A fost stabilită o nouă împărţire în parohii şi au fost construite multe biserici în anii â50. După ce oraşul Viipuri a fost înglobat în Uniunea Sovietică, scaunul său eparhial a fost mutat la Helsinki. Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol, în şedinţa din l februarie 1972, a aprobat ca diocezele ortodoxe de Karelia şi Helsinki să fie ridicate la rangul de mitropolii, la cererea I.P.S. Pavel, arhiepiscopul Kareliei şi a toată Finlanda. Prin hotărârea Adunării generale extraordinare a Bisericii Finlandei, dintre 16-17 februarie 1977, s-a creat în Finlanda a treia episcopie, pentru Finlanda de Nord, cu reşedinţa la Oulu. Astăzi, Ortodoxia este practicată majoritar de ruşi, karelieni şi de sami (tribul Koltta), cu toate că şi-a pierdut imaginea de religie a clasei privilegiate cu care era asociată în trecut. Biserica Finlandei are în jur de 60.000 de membri. În ultimele decade, comunitatea a crescut în mod continuu. Patriarhul actual este Preafericitul Leo, Arhiepiscop al Kareliei şi a toată Finlanda.