Istoria creştinismului (MCXXXVI): Diaspora ortodoxă în secolul al XX-lea (VIII)

Patriarhia Antiohiei are în America de Nord şi de Sud o importantă diasporă. În 1915, arhiepiscopul sirian Ghermanos Sheddadah a creat, fără autorizaţia Patriarhiei Antiohiei, o eparhie independentă sub jurisdicţia sa, pe care a condus-o până în 1934, când s-a întors la Beirut, în Liban. În septembrie 1934, Patriarhia Antiohiei a numit pe Antonie Bashir vicar patriarhal pentru Biserica Ortodoxă Antiohiană din America de Nord. Noul vicar patriarhal a fost ales la 5 februarie 1936 ca arhiepiscop, fiind hirotonit la 19 februarie acelaşi an, pentru a conduce Arhiepiscopia ortodoxă siriană a New York-ului şi întregii Americi de Nord, cu sediul la New York. Însă, la 19 aprilie 1936, contracandidatul lui Antonie Bashir, arhimandritul Samuel David, a fost hirotonit episcop de către doi episcopi ruşi din Statele Unite pentru Eparhia de Toledo, statul Ohio, dar Patriarhia Antiohiei l-a excomunicat la 31 ianuarie 1938. În 1941 Patriarhia Antiohiei a anulat excomunicarea dată împotriva sa, iar episcopul Samuel David a fost ridicat la rangul de Arhiepiscop de Toledo şi împrejurimi, păstorind până la moartea sa în 1958. Discordia dintre cele două Arhiepiscopii siriene-antiohiene a continuat însă şi după moartea acestuia. La adunarea generală a Arhiepiscopiei siriene-antiohiene de New York, întrunită la 27 iulie 1975 la Louisville, statul Kentucky, s-a realizat un acord între cele două arhiepiscopii, care a fost aprobat de Patriarhia de Antiohia, încât s-a pus capăt separării credincioşilor ortodocşi antiohieni din America de Nord. Cele două arhiepiscopii au peste 102 parohii, 110 preoţi şi peste 125.000 de credincioşi. Adunarea Generală a Diecezei Americane a Bisericii Ortodoxe a Antiohiei, a votat la 28 iulie 2005 retragerea din Consiliul Naţional al Bisericilor (CNB). Printre motivele invocate se numără acela al refuzului lui Bob Edgar, secretarul general al Consiliului, de a considera căsătoria drept o unire dintre un bărbat şi o femeie.