Istoria creştinismului (MIV): Cultura şi teologia protestantă după 1870 (IV)

Ultima mare şcoală protestantă dinaintea Primului Război Mondial (1914-1918) este aceea de Istoria religiilor, care a luat naştere în urma cercetărilor orientalistice, referitoare la epoca biblică şi a culturii religioase a popoarelor răsăritene. Cercetători ca Paul de Lagarde, Hermann Usener, H. Gunkel, W. Bousset, Ernst Troeltsch, Albert Schweitzer ş.a. au susţinut că creştinismul nu este singura religie relevată de Dumnezeu, ci este numai una dintre multele religii antice, din care acesta a împrumutat multe idei printr-un sincretism exagerat. Dacă Franz Delitzsch afirma că întreg creştinismul îşi are originea în Babilon, deci nu este inspirat, Albert Schweitzer susţinea că viaţa lui Iisus Hristos a fost contrafăcută în decursul timpului, fiind confecţionată din fragmente şi din teme împrumutate din toate sistemele religioase vechi. Acelaşi lucru îl mărturiseşte şi despre tainele Bisericii, monahism şi chiar despre dogmele creştine - toate sunt împrumutate din misterele eleniste sau din religiile orientale. S-au creat şi o şcoală de psihologie şi o alta de filosofie religioasă, cea dintâi cu influenţe din literatura franceză şi americană, având ca reprezentanţi pe Emil Durkheim, W. James şi la germani pe Sigmund Freud, cealaltă ilustrată mai ales de germani, dintre care amintim pe Ernest Troeltsch, R. Otto, G. Wobbermin ş.a. Ambele şcoli s-au străduit să reducă creştinismul doar la stări psihologice, sau chiar la concepţii filosofice. Au existat, de asemenea, şi mulţi alţi teologi protestanţi care şi-au creat renume în diferite alte ţări, cum a fost, în Suedia, arhiepiscopul de Uppsala, Nathan Söderblom, istoric al religiilor, care a avut un rol de seamă la Conferinţa grupării Life and Work (Viaţă şi Acţiune), ţinută în cadrul mişcării ecumenice, la Stockholm, între 15 şi 30 august 1925; în Franţa: Louis Auguste Sabatier şi fiul său P. Sabatier, Fernand Menegoz, W. Monod, Maurice Goguel; în Elveţia: A. Vinet, G. Godet; în lumea anglo-saxonă: Cosmo Gordon Lang; în Danemarca: Sřren Kierkegaard ş.a.