Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MLI): Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (IV)

Istoria creştinismului (MLI): Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (IV)

Un articol de: Cezar Țăbârnă - 22 August 2008

În timpul Primului Război Mondial, Patriarhia Ecumenică s-a confruntat cu mari dificultăţi atunci când trupele aliate franco-engleze au ocupat Constantinopolul, dar mai ales după înfrângerea Greciei de către Turcia, în anul 1922. În urma schimbului masiv de populaţie dintre Grecia şi Turcia, Patriarhia Ecumenică a pierdut peste un milion şi jumătate de creştini, cei mai mulţi din Trapezunt şi din împrejurimile oraşului Smirna (Izmir). Abia s-a reuşit menţinerea sediului patriarhiei în Constantinopol, la insistenţele lordului G. N. Curzon. Patriarhul Ecumenic a pierdut titlul de „etnarh“ asupra creştinilor din Turcia, menţinându-şi doar prerogativele religioase. În anul 1924, preşedintele Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk (1923-1938), a dispus transformarea catedralei Patriarhiei Ecumenice „Sfânta Sofia“ în muzeu naţional. Printr-un decret din 3 decembrie 1934, numai patriarhul mai avea voie să poarte uniformă clericală, celorlalţi ierarhi, preoţi şi diaconi fiindu-le interzisă reverenda în spaţiile publice. În anul 1950, a avut loc un nou val de emigrări a grecilor din Constantinopol, ca urmare a conflictului dintre grecii ciprioţi şi turcii ciprioţi. La 6 septembrie, manifestaţia turcilor contra grecilor a dus la devastarea a peste şaizeci de biserici din Constantinopol, unele monumente istorice din perioada bizantină. Acelaşi lucru s-a petrecut şi în alte localităţi de pe teritoriul Turciei. Situaţia creştinilor şi a Patriarhiei Ecumenice s-a îmbunătăţit o dată cu ameliorarea relaţiilor dintre Grecia şi Turcia. Prin acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Albania, la 12 aprilie 1937, jurisdicţia Patriarhiei de Constantinopol s-a redus din nou. Din totalul populaţiei de 20 de milioane locuitori ai oraşului Istanbul, doar 5.000 de greci aparţin de Patriarhia Ecumenică, la care se adaugă alţi 5.000 de greci care trăiesc în alte localităţi din Turcia. Patriarhia Ecumenică are jurisdicţie peste 3.500.000 de credincioşi, grupaţi în patruzeci de eparhii din insulele Dodecanez (sud-estul Greciei), Europa, America, Africa, Australia, Noua Zeelandă şi Extremul Orient sub îndrumarea spirituală a peste şaizeci de ierarhi şi 1.500 de preoţi.