Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MXCII): Biserica Ortodoxă Bulgară (VII)

Istoria creştinismului (MXCII): Biserica Ortodoxă Bulgară (VII)

Un articol de: Cezar Țăbârnă - 08 Octombrie 2008

Organizarea Bisericii Ortodoxe Bulgare are la bază regulamentul exarhal din 1895; autoritatea executivă este sinodul, alcătuit din exarh şi patru mitropoliţi. Din 1908, s-a format un consiliu naţional, în care au intrat şi şase mireni. Exarhul avea, de fapt, numai autoritatea formală. Colegiul electoral se compunea din câte doi delegaţi din fiecare din cele unsprezece eparhii. După ce guvernul aproba pe 2-3 candidaţi dintr-o listă propusă, colegiul alegea pe unul. Conflictul dintre Patriarhia Ecumenică şi exarhatul bulgar s-a soluţionat la 25 februarie 1945, când a fost ridicată anatema şi suprimată schisma sub păstorirea patriarhului Veniamin I al Constantinopolului (1936-1946). La 10 mai 1953, patriarhul Athenagoras I (1949-1972) a trimis tomosul sinodal de ridicare a Bisericii bulgare la rang de patriarhie, primul patriarh fiind Kiril Markov (1953-1971), care studiase la Facultatea de Teologie din Cernăuţi. În perioada comunistă, Biserica Ortodoxă Bulgară s-a confruntat cu restricţiile impuse de regimul de tip stalinist. Ea era aproape inexistentă în viaţa publică a poporului bulgar, multe biserici şi mănăstiri fiind confiscate şi închise, cum a fost şi cazul renumitei Mănăstiri Rila, naţionalizate în anul 1961. Căderea comunismului în anul 1989 a adus libertate pentru Biserica bulgară. Complexul monastic de la Rila a fost redeschis, constituind, împreună cu Mănăstirile Bacicovoa, Trojaon, Preobrajenskoe şi altele, importante centre de spiritualitate creştină ortodoxă. Contestarea patriarhului Maxim Mincov pentru colaboraţionism cu regimul comunist a determinat declanşarea schismei interne în anul 1990, în cadrul Bisericii Ortodoxe Bulgare. Sinodul episcopilor contestatari din anul 1992 a cerut patriarhului retragerea, însă majoritatea episcopatului l-a susţinut şi recunoscut în continuare ca întâistătător. Implicarea activă a Patriarhului ecumenic Bartolomeu I a dus la stingerea conflictului şi eliminarea schismei. Biserica Ortodoxă Bulgară are 8.000.000 de credincioşi în Bulgaria, Europa şi Statele Unite, organizaţi în unsprezece eparhii.

Citeşte mai multe despre:   Biserica Ortodoxă Bulgara