Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creștinismului (MXXII): Nicodim Munteanu (1939-1948), patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (XII)

Istoria creștinismului (MXXII): Nicodim Munteanu (1939-1948), patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (XII)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 19 Iulie 2008

În ianuarie 1935, după trecerea la cele veşnice a mitropolitului Pimen Georgescu, vrednicul stareţ de la Mănăstirea Neamţ, Nicodim Munteanu, acum în vârsta de 70 de ani, a fost chemat să păstorească în scaunul Mitropoliei Moldovei. Printre alte multe fapte remarcabile, dintre care o parte le-am menţionat în episoadele anterioare ale istoriei creştinismului, vlădica Nicodim a rămas cunoscut în istoria Mitropoliei Moldovei prin vizitele canonice care, de cele mai multe ori, căpătau fastul şi amploarea unor demonstraţii religioase. Ele aveau ca obiectiv mai buna cunoaşterea a credincioşilor şi a problemelor lor, dar, mai cu seamă, combaterea stilismului. Mitropolitul Nicodim a fost preocupat şi de viaţa monahală din eparhie, mai ales de cea a Mănăstirii Neamţ, unde funcţiona şi tipografia mitropoliei, această mănăstire devenind o adevărată şcoală a monahismului ortodox. Lucrări de reparaţii se fac în această vreme la Mănăstirile Vorona, Bistriţa, Slatina, Râşca ş.a. În această perioadă, mitropolitul Moldovei a condus şi Mitropoliile de Cernăuţi (până la instalarea lui Visarion Puiu, în 1935) şi de Chişinău (până la numirea lui Efrem Enăchescu, în 1936). În ciuda preocupărilor diverse care-l solicitau foarte mult, mitropolitul Nicodim n-a neglijat activitatea care i-a fost cea mai dragă - cea culturală. În perioada în care a fost mitropolit la Iaşi, au apărut, sub semnătura sa, următoarele lucrări: „Biblia“ (1936), „Biblia ilustrată“ (1936, în colaborare cu I. D. Ştefănescu), „Viaţa şi operele Sfinţilor Părinţi“ (1935) şi „Primele zile ale creştinismului“ de Farrar, apărută în trei volume. La 5 martie 1939, după ce patriarhul Miron Cristea a trecut la Domnul, mitropolitul Nicodim Munteanu al Moldovei a fost chemat să ia în primire, potrivit Statutului şi regulamentelor bisericeşti, locotenenţa de patriarh; a refuzat însă să candideze la patriarhat şi a stăruit pe lângă mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului să accepte el succesiunea. Acesta nu a primit şi la 30 iunie 1939, cu două luni înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales patriarh, după ce, mai mult de nevoie, consimţise să-şi depună candidatura.