„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
Istoria creştinismului (MXXIX): Unitarianismul în secolele XIX-XX (I)
Unitarianismul este o mişcare antitrinitară, care s-a manifestat sub impulsul Reformei în Germania, Anglia, Elveţia, Polonia şi Transilvania. Promotorii unitarianismului au fost M. Cellarius (1499-1564) în Germania, Michael Servet (1511-1553) în Elveţia (ars pe rug la Geneva în anul 1553, din ordinul lui Calvin), Ferenc David (1510-1579) în Transilvania (executat la Deva în anul 1579) şi Faust Socinius (1539-1604) în Polonia. Asemenea ereticilor antitrinitari din perioada primară, unitarienii negau existenţa lui Dumnezeu în Sfânta Treime: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Dacă unii admiteau că Mântuitorul Hristos participă la lucrările Revelaţiei divine, alţii Îi negau complet dumnezeirea, iar pe Sfântul Duh Îl concepeau doar ca un dar al lui Dumnezeu. În Polonia, antitrinitarismul a pătruns şi s-a dezvoltat datorită lui Georg Blandrata (Giorgio Biandrata), care a înfiinţat o comunitate pe care a condus-o între anii 1558-1563. La îndemnul teologului Gonesius, Conferinţa de la Piotrkow, din anul 1563, a dispus organizarea „Bisericii fraţilor din Polonia şi Lituania care au respins Treimea“, numită şi „Mica Biserică poloneză“. Un rol important în susţinerea unitarianismului în Polonia l-a avut teologul Faust Socinius (Fausto Sozzini) din Siena, care a condus Mica Biserică poloneză între anii 1579-1604. El este autorul „Catehismului“ de la Rakow, publicat în anul 1605, care cuprinde numeroase idei antitrinitare. Distrugerea centrului de la Rakow de către polonezii catolici, în anul 1638, a cauzat emigrarea unitarienilor socinieni din Polonia în Prusia, Olanda, dar mai ales în Transilvania, unde, în anul 1658, Dieta de la Turda, sub influenţa pastorului Ferenc David, a hotărât înfiinţarea Bisericii Reformate unitariene din Transilvania. Giorgio Blandrata, refugiat din Polonia în anul 1563, a reuşit să-l convertească la unitarism pe principele Ioan Sigismund al Transilvaniei (1559-1571). Astfel, unitarismul s-a dezvoltat foarte mult, fiind predicat cu zel şi susţinut în disputa de la Alba Iulia, din anul 1568, de P. Melius. Despre cum s-a dezvoltat unitarismul în secolele următoare, în mod special în secolele XIX-XX, puteţi afla amănunte din episodul de mâine al istoriei creştinismului.