„În vremea aceea au ieșit Iisus și ucenicii Lui prin satele Cezareei lui Filip. Și, pe drum, i-a întrebat Iisus pe ucenicii Săi, zicându-le: Cine zic oamenii că sunt Eu? Iar ei au răspuns Lui, zicând: Unii
Istorii cu tâlc: Despre răzbunare şi compasiune
Un sărac s-a dus la un bogat şi i-a cerut de pomană. Cel bogat nu i-a dat nimic, ci i-a zis:
- Pleacă de aici. Săracul însă nu s-a clintit din loc. Atunci bogatul s-a supărat, a luat o piatră şi a azvârlit-o în omul sărac. Acesta a luat-o de jos, a pus-o în buzunar, zicând în sine: „Am să păstrez această piatră până ce voi avea prilejul să i-o arunc în cap“. Un astfel de prilej s-a ivit curând: bogatul a săvârşit o faptă rea, i-a fost confiscată toată averea şi a fost întemniţat. Săracul s-a apropiat de dânsul, a scos piatra din buzunar, s-a pregătit să i-o arunce în cap, dar, gândindu-se puţin, a zis: „În zadar am purtat piatra până acuma. Pe când omul acesta era puternic şi bogat, mă temeam de dânsul; acum însă îl plâng şi-l compătimesc“. (Grigorie COMŞA, O mie de pilde)





