Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Lădiţa cu poveşti: Povestea Margaretei

Lădiţa cu poveşti: Povestea Margaretei

Un articol de: Iuliana Niţă - 12 Iunie 2009

În palatul reginei Trandafira era mare bucurie. Toate florile se pregăteau de marea sărbătoare a verii. Veniseră acolo, cu mic cu mare, s-o întâmpine pe prinţesa Gladiola, cea care aducea atâta căldură şi veselie tuturor florilor. Palatul reginei Trandafira era un loc măreţ, plin de flori multicolore, de miresme plăcute şi îmbietoare şi de multă veselie şi strălucire. Stânjenei, margarete, petunii, bujori, begonii, azalee, cârciumărese, muşcate, toate îşi deschideau petalele catifelate ale rochiţelor şi clipeau somnoroase, parcă trezite dintr-un somn îndelungat.

- Ce bucuroasă sunt!, spuse Begonia, toată numai un zâmbet.

- Şi eu!, adăugă somnoroasă Petunia, întinzându-şi mânuţele firave spre soare şi scuturându-şi picioruşele pline de rouă.

- Astăzi este serbarea noastră, a tuturor florilor de vară, adăugă sfioasă Azaleea, netezindu-şi rochiţa vaporoasă.

Însă conversaţia le fu întreruptă de sosirea prinţesei Gladiola, o domnişoară subţirică şi graţioasă, înseşmântată într-o rochiţă lungă, de un ivoriu strălucitor, presărată pe alocuri cu mărgăritare fine, argintii, ce luceau în mii de raze. Rochiţa era completată de un cordon ce se lega cu o fundă lucioasă de un verde-smarald. Florile rămaseră uimite când văzură frumuseţea şi delicateţea prinţesei. Părul galben ca mierea şi sclipitor ca soarele îi atârna delicat de umerii rozalii.

- Vă mulţumesc pentru primirea aceasta călduroasă, spuse prinţesa pe un ton timid. Astăzi este începutul verii şi trebuie să-i mulţumim Măreţului Soare pentru generozitate sa. Pentru că razele lui au luminat cu forţă, voi, florile, aţi reuşit să înfloriţi şi să fiţi atât de frumoase. Farmecul vostru, dragele mele, îi face fericiţi pe oameni, care nu pot trăi fără noi.

- Da, dar pe mine nimeni nu mă iubeşte!, se auzi un glas trist.

Prinţesa florilor se uită uimită spre floricica tristă. Era glasul Margaretei.

- Margareta, dar şi tu, la fel ca şi celelalte flori, eşti iubită de oameni!

- Ba nu, că pe mine nu mă vrea nimeni, nici să-şi facă bucheţel de flori şi nici să mă ofere cadou.

Prinţesa Gladiola căzu puţin pe gânduri. Apoi, îi spuse Margaretei, privind-o cu ochii ei mari şi albaştrii:

- Margareta, începând de astăzi, fiecare mireasă va avea la nuntă un bucheţel din margarete. Vei fi iubită şi fericită mai mult decât oricare altă floare, pentru că oamenii te vor privi ca pe speranţa unei vieţi noi şi fericite.

Care este semnificaţia Margaretei?

Margareta simbolizează inocenţa şi puritatea.