Lăsaţi copiii să vină la Mine!

Şi El le-a zis: Oricine va lăsa pe femeia sa şi va lua alta, săvârşeşte adulter cu ea. Iar femeia, de-şi va lăsa bărbatul ei şi se va mărita cu altul, săvârşeşte adulter. Şi aduceau la El copii, ca să-Şi pună mâinile peste ei, dar ucenicii certau pe cei ce-i aduceau. Iar Iisus, văzând, S-a mâhnit şi le-a zis: Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu. Adevărat zic vouă: Cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea. Şi, luându-i în braţe, i-a binecuvântat, punându-Şi mâinile peste ei. Marcu 10, 11-16

 Sfântul Evanghelist Marcu ne mărturiseşte că mulţi îşi aduceau copiii în faţa Domnului Hristos pentru a fi binecuvântaţi. Gândindu-se că acest lucru L-ar fi deranjat, ucenicii au început să mustre mulţimile. Probabil considerau ca fiind o pierdere de timp preocuparea Fiului lui Dumnezeu pentru cei mici. El S-a mâhnit văzând atitudinea ucenicilor şi le-a spus: „Lăsaţi copiii să vină la Mine, deoarece a unora ca aceştia este Împărăţia lui Dumnezeu”. Dacă privim la puritatea copiilor, vedem cum ar trebui să fie şi sufletele noastre pentru a putea intra în Împărăţia lui Dumnezeu. Copiilor trebuie să le oferim cele bune şi folositoare pentru o temeinică dezvoltare a personalităţii lor. Un părinte responsabil trebuie să se îngrijească de sănătatea copiilor, de educaţia şi de ocrotirea lor. Pe lângă toate acestea, un copil are nevoie de Dumnezeu şi de învăţăturile Sale. Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune: „Zâmbetul copilului este pentru mamă ca o rugăciune pentru Dumnezeu”.