Liturgice: Semnificaţia imnelor din slujba Sfintei Învieri

Perioada pascală, cu toate slujbele sale, este încadrată în Penticostar, cartea de cult care va fi folosită de la Paşti şi până la Rusalii. Penticostarul vine, prin conţinutul slujbelor sale, să ne integreze în viaţa cerească din Împărăţia lui Dumnezeu, ale cărei porţi au fost deschise prin Învierea Mântuitorului.

Penticostarul îşi începe parcursul cu slujba din noaptea Învierii. Preotul începe această rânduială ieşind în întunericul bisericii, înveşmântat în veşminte luminate, purtând făclia şi zicând: "Veniţi de luaţi lumină!". Cuvintele acestea arată lumina care izvorăşte din mormântul lui Hristos şi care vine să ne învăluie în această noapte pascală.

Noi nu doar comemorăm Învierea lui Hristos, ci stăm în chip real în faţa mormântului Său, cel plin de lumină. De aceea, Slujba Învierii ne îndeamnă să ne adăpăm din izvorul Hristos: "Veniţi să bem băutură nouă (...) din izvorul nestricăciunii, din Hristos, Cel ce a izvorât din mormânt, întru care ne întărim" (Penticostar). Credincioşii participă astfel în mod direct la taina Învierii: "Cântare să aducem Stăpânului şi să vedem pe Hristos, Soarele dreptăţii, tuturor viaţă răsărind" (Penticostar).

Sinaxarul tâlcuieşte taina Învierii lui Hristos: "Aceasta este ziua întru care a adus Dumnezeu lumea dintru nefiinţă întru fiinţă (...) scoţând toată firea omenească din ţinuturile iadului, a înălţat-o la ceruri şi a adus-o la cinstea cea dintâi a nestricăciunii. Şi pogorându-se în iad (...) sufletele sfinţilor celor ţinute cu sila din veac le-a izbăvit şi tuturor a dăruit suire la ceruri" (Penticostar). Sfântul Ioan Gură de Aur, în Cuvântul de învăţătură la Ziua Învierii, completează conţinutul Sinaxarului, îmbogăţindu-l: "Cei ce aţi postit şi cei ce n-aţi postit, veseliţi-vă astăzi (...), gustaţi toţi din ospăţul credinţei; împărtăşiţi-vă toţi din bogăţia bunătăţii (...). Nimeni să nu se tânguiască pentru păcate că din mormânt iertare a răsărit. Nimeni să nu se teamă de moarte, că ne-a izbăvit pe noi moartea Mântuitorului (...) Prădat-a iadul cel ce s-a pogorât în iad (...) Unde-ţi ieste moarte boldul? Unde-ţi este iadule biruinţa? Înviat-a Hristos şi tu ai fost nimicit. Sculatu-S-a Hristos şi au căzut diavolii. Înviat-a Hristos şi se bucură îngerii. Înviat-a Hristos şi viaţa stăpâneşte" (Penticostar).

Învierea Domnului ne prilejuieşte tresăltarea bucuriei: "Ziua învierii popoare să ne luminăm! Paştile Domnului, Paştile! Că din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cântăm cântare de biruinţă" (Penticostar). Sau un alt text arată: "Prăznuim omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice; şi săltând lăudăm pe Pricinuitorul, cel unul binecuvântat, Dumnezeul Părinţilor noştri" (Penticostar).

La bucuria Paştilor participă întregul cosmos: "Cerurile după cuviinţă să se veselească şi pământul să se bucure şi să prăznuiască toată lumea cea văzută şi cea nevăzută că S-a sculat Hristos, bucuria cea veşnică" (Penticostar). Iar într-alt loc cântăm: "Acum toate s-au umplut de lumină: şi cerul şi pământul şi cele de dedesubt. Deci să prăznuiască toată făptura Învierea lui Hristos" (Penticostar).

Paştile sunt şi pregustare, anticipare a Împărăţiei lui Dumnezeu. Tocmai de aceea credincioşii, în bucuria privegherii pascale, exclamă: "O, Paştile cele mari şi preasfinţite, Hristoase, o, înţelepciunea şi Cuvântul şi puterea lui Dumnezeu. Dă-ne nouă să ne împărtăşim cu Tine, mai cu adevărat, în ziua cea neînserată a Împărăţiei Tale" (Penticostar). În Slujba Învierii auzim cântându-se în acelaşi sens: "Cât este de sfântă, cu adevărat, şi întru totul prăznuită această noapte de mântuire şi strălucită, mai înainte vestitoare fiind a zilei celei purtătoare de lumină, a Învierii întru care Lumina cea fără de ani, din mormânt cu trupul, tuturor a strălucit" (Penticostar).

Bucuria Sfintei Învieri care ne învăluie sufletele ni se face îndemn de bună vieţuire şi frăţietate cu toţi oamenii: "Ziua Învierii! Şi să ne luminăm cu prăznuirea, şi unul pe altul să ne îmbrăţişăm. Să zicem: fraţilor! Şi celor ce ne urăsc pe noi, să iertăm toate pentru Înviere. Şi aşa să strigăm: "Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le"" (Penticostar). (Pr. lect. dr. Lucian Farcaşiu)