Liturgice: Succesiunea duminicilor anului bisericesc

Părinte, dacă urmărim în calendarul bisericesc ortodox succesiunea duminicilor, vom vedea că la un moment dat succesiunea logică este întreruptă, sărindu-se peste mai multe duminici. Ca exemplu în acest an se trece de la duminica a 26-a după Rusalii la duminica a 30-a după Rusalii. Cărui fapt se datorează aceste sincope, ce anume le generează?

Anul bisericesc are 52 (mai rar 53) de duminici şi este împărţit în trei mari perioade: Octoihul, care actualizează dimensiunea didactică a activităţii Mântuitorului şi ţine de la Duminica I după Rusalii până în anul următor, la începutul Triodului, durata fiind variabilă, în funcţie de data Paştelui din anul respectiv, dar şi din cel anterior; Penticostarul, în care se reînnoieşte activitatea împărătească a Mântuitorului şi ţine opt săptămâni (7 duminici), începând cu Duminica Învierii şi încheindu-se în săptămâna de după Rusalii, perioadă care celebrează bucuria pascală; şi Triodul, înainte de Paşti, care durează zece săptămâni (10 duminici) şi începe cu Duminica Vameşului şi Fariseului, cuprinzând şi Postul Mare, fiind perioada de doliu a Bisericii, care reînnoieşte oficiul arhieresc al Mântuitorului.

Şirul duminicilor anului bisericesc reflectă evenimente din viaţa Mântuitorului, respectiv fapte minunate sau învăţături, pe care le comemorează, actualizându-le. Succesiunea şi denumirea acestor duminici se datorează fie raportării lor la marile sărbători: Învierea Domnului (Duminica a 2-a după Paşti, a 3-a, a 4-a, până la a 7-a după Paşti - pentru perioada Penticostarului) şi Pogorârea Duhului Sfânt sau Rusaliile (Duminica întâia după Rusalii, până la Duminica a 32-a după Rusalii - pentru perioada Octoihului; fie a Postului Mare, în care duminicile respective se succed în ordine, pornind de la Duminica întâia a Marelui Post, până la Duminica Floriilor care este a 7-a din Postul Mare. Duminicile premergătoare Postului Mare, în număr de patru, de la începutul Triodului, sunt numite în funcţie de cuvântul evanghelic care se citeşte la Sfânta Liturghie (Duminica Vameşului şi a Fariseului şi Duminica Fiului Risipitor) sau de caracterul lor pregătitor şi premergător începutului Postului Mare (Duminica Lăsatului sec de carne şi Duminica Lăsatului sec de brânză). Duminicile anului bisericesc mai sunt numite, în calendar, şi în funcţie de evenimentele sau personalităţile comemorate şi pe care Biserica le oferă ca modele de viaţă creştină: Duminica Ortodoxiei (Întâia din Post), Duminica Sfântului Grigorie Palama (a 2-a din Post), Duminica Sfintei Cruci (a 3-a din Post) etc. - pentru perioada Postului Mare; Duminica Tomii (a 2-a după Paşti), Duminica Mironosiţelor (a 3-a după Paşti) etc. - pentru perioada Penticostarului.

Cea mai lungă perioadă a anului bisericesc este cea a Octoihului a cărei durată variază între 26 şi 40 de săptămâni, în funcţie de data Paştilor. Duminicile din această perioadă nu se succed în ordine. Când Paştile cade mai devreme într-un an oarecare, iar în anul următor mai târziu, perioada Octoihului dintre ele este mai lungă şi deci numărul duminicilor mai mare. Dimpotrivă, în situaţia în care Paştile cade cel mai târziu într-un an oarecare, iar în cel următor mai devreme, perioada Octoihului dintre ele este cea mai scurtă. În această situaţie se omit duminicile în care pericopele evanghelice se aseamănă în relatările celor patru evanghelişti, pentru a se păstra logica succesiunii misterului liturgic. De pildă, în acest an s-au omis duminicile 13-16. Acesta se datorează şi faptului că sărbătorile: Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie), Naşterea Domnului (25 decembrie) şi Botezul Domnului (6 ianuarie) sunt precedate şi urmate de câte o duminică, numite, înainte şi după praznicul respectiv.

Calendarul bisericesc, cu succesiunea duminicilor fiecărui an, este fixat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi comunicat tuturor eparhiilor Bisericii noastre.