Luca 21, 5-8, 10-11, 20-24

„În vremea aceea, vorbind unii cu Iisus despre templu, că este împodobit cu pietre frumoase și cu podoabe, El a zis: Vor veni zile când, din cele ce vedeți, nu va rămâne piatră peste piatră care să nu se risipească. Și ei L-au întrebat, zicând: Învățătorule, când, oare, vor fi acestea? Și care este semnul când au să fie acestea? Iar El a zis: Vedeți să nu fiți amăgiți, căci mulți vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt și vremea s-a apropiat. Nu mergeți după ei. Atunci le-a zis: Se va ridica neam peste neam și împărăție peste împărăție. Și vor fi cutremure mari și, pe alocuri, foamete și ciumă și spaime și semne mari din cer vor fi. Iar când veți vedea Ierusalimul înconjurat de oști, atunci să știți că s-a apropiat pustiirea lui. Atunci cei din Iudeea să fugă la munți și cei din mijlocul lui să iasă din el și cei de prin țarini să nu intre în el. Căci acestea sunt zilele răzbunării, ca să se împlinească toate cele scrise. Dar vai celor care vor avea în pântece și celor care vor alăpta în acele zile! Iar atunci va fi strâmtorare mare pe pământ și mânie împotriva acestui popor. Și vor cădea de ascuțișul sabiei și vor fi duși robi la toate neamurile, iar Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri, până ce se vor împlini vremurile neamurilor.”

Profețiile se înțeleg atunci când se împlinesc

Sfântul Iustin Martirul și Filozoful, Apologia Întâi în favoarea creștinilor, XXXVI, în Părinți și Scriitori Bisericești (1980), vol. 2, p. 66

„Când auziți cuvintele profeților exprimate ca din partea lor, să nu socotiți că ele au fost grăite de către acești oameni inspirați, ci de Cuvântul cel dumnezeiesc, care i-a pus în mișcare. Căci El spune uneori, în chip de prevestire, cele ce se vor întâmpla, alteori vorbește ca din partea Stăpânului tuturor și Părintelui Dumnezeu, alteori din partea lui Hristos și, în fine, alteori din partea popoarelor care răspund Domnului sau Părintelui Său.”

Sfântul Iustin Martirul și Filozoful, Apologia Întâi în favoarea creștinilor, XLIV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1980), vol. 2, p. 73

„(...) Dumnezeu fiind de mai înainte cunoscător al celor ce urmează să fie făcute de toți oamenii și hotărârea Lui fiind de a răsplăti pe fiecare dintre oameni după valoarea faptelor lui și de a răspunde celor săvârșite împotriva Lui, după gravitatea lor, arată de mai înainte, prin Duhul cel profetic, cele ce vor să fie, pentru ca cei din neamul omenesc să înțeleagă și să-și amintească întotdeauna, arătând solicitudinea și purtarea Lui de grijă față de ei.”

Clement Alexandrinul, Stromatele, Stromata a II-a, Cap. XII, 54.4., în Părinți și Scriitori Bisericești (1982), vol. 5, p. 142

„Profeția este unică; o parte din profeție se împlinește în prezent; o parte s-a împlinit; o altă parte este cea nădăjduită, cea viitoare; și credem că se va împlini și ea, pentru că s-a împlinit și partea de profeție care privea trecutul.”