„După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arătă în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul şi pe Mama Sa, fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod va căuta Pruncul ca
Marcu 1, 9-15
„În vremea aceea Iisus a venit din Nazaretul Galileei și S-a botezat în Iordan de către Ioan. Și îndată, ieșind din apă, a văzut cerurile deschise și Duhul ca un porumbel coborându-Se peste El. Și glas din ceruri s-a auzit: Tu ești Fiul Meu Cel iubit, întru Tine am binevoit! Și îndată Duhul L-a dus în pustie. Și a fost în pustie patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Și era împreună cu fiarele, iar îngerii Îi slujeau. După ce Ioan a fost prins, Iisus a venit în Galileea, propovăduind Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu și zicând: S-a împlinit vremea și s-a apropiat Împărăția lui Dumnezeu. Pocăiți-vă și credeți în Evanghelie!”
Mărturisiți-vă Domnului!
Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, Omilia la Psalmul XXXII, II, în Părinți și Scriitori Bisericești (2011), vol. 4, pp. 450-451
„Mărturisiți-I Domnului în chitară; în psaltire cu zece strune cântați-I Lui! (Psalmi 32, 2) Mai întâi trebuie să-I mărturisim Domnului în chitară, adică să facem să fie armonioase lucrările pe care le facem prin intermediul trupului. Căci, pentru că am păcătuit cu trupul când am făcut mădularele noastre roabe păcatului spre fărădelege (Romani 6, 19), tot cu trupul vom şi mărturisi, folosindu-ne de el ca de un instrument muzical spre dezlegarea păcatului. Ai ocărât? Binecuvântează! Ai luat avere altuia? Dă-i-o înapoi! Te-ai îmbătat! Posteşte! Te-ai îngâmfat? Smerește-te! Ai invidiat? Roagă-te! Ai ucis? Dă mărturie despre aceasta sau, ceea ce are tot atâta putere ca și mărturia, prin mărturisire chinuieşte-ţi trupul! Iar atunci, după mărturisire, eşti vrednic să-I cânți lui Dumnezeu în psaltire cu zece strune (Psalmi 91, 3). Căci mai întâi trebuie să fie îndreptate lucrările săvârşite prin trup, încât să fie săvârşite în armonie cu dumnezeiescul Cuvânt, ca aşa să te urci la contemplarea celor inteligibile. Poate că mintea, care caută cele de sus, se numeşte „psaltire” pentru că felul cum e construit acest instrument muzical își are puterea sunetelor în partea de sus. Astfel, în vreme ce faptele trupului aduc oarecum jos mărturisire lui Dumnezeu, tainele care se vestesc cu mintea îşi au de sus pricinile, ca inspirate prin Duhul. Așadar, cel care are ochii ațintiți la toate poruncile și face din ele un fel de concert și simfonie, acela Îi cântă lui Dumnezeu dintr-o psaltire cu zece strune, pentru că zece sunt şi poruncile cele generale, scrise la cea dintâi dare a Legii.”
Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, Omilia la Psalmul XXXIII, IX, în Părinți și Scriitori Bisericești (2011), vol. 4, p. 487
„Ferește-te de rău și fă bine; caută pacea și o urmează. (Psalmi 33, 13) Sfaturi temeinice, care ne duc la evlavie, ne învață să ne stăpânim limba cu mare grijă, să ne îndepărtăm de gânduri viclene și să ne ferim de rău. Celui desăvârșit nu i se potriveşte îndepărtarea de rău, ci celui care se află încă la învăţăturile elementare i se cuvine să evite pornirea spre rău; și după ce s-a izbăvit de obişnuinţa cu o viață ticăloasă, ca de o cale rea, să înceapă lucrarea faptelor bune.”
(Pr. Narcis Stupcanu)