Marcu 11, 27–33

„În vremea aceea a intrat Iisus iarăși în Ierusalim. Și, pe când mergea El prin templu, au venit la El arhiereii, cărturarii și bătrânii și I-au zis: Cu ce putere faci acestea? Sau cine Ți-a dat Ție puterea aceasta, ca să le faci? Iar Iisus le-a zis: Vă voi întreba și Eu un cuvânt; răspundeți-Mi, și vă voi spune și Eu cu ce putere fac acestea: Botezul lui Ioan din cer a fost, sau de la oameni? Răspundeți-Mi! Și ei vorbeau între ei, zicând: De vom zice: din cer, va zice: Pentru ce, dar, n-ați crezut în el? Iar de vom zice: de la oameni - se temeau de mulțime, căci toți socoteau că Ioan era într-adevăr proroc. Și răspunzând, au zis lui Iisus: Nu știm. Și Iisus le-a zis: Nici Eu nu vă spun vouă cu ce putere fac acestea.”

Puterea lui Iisus Hristos

Sfântul Atanasie cel Mare, Tratat despre Întruparea Cu­vântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, Cap. VI, XLVIII, în Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 15, pp. 145-146

„Cine e deci acest Hristos, Care prin numirea și venirea Lui le-a umbrit și le-a desființat pe toate și singur El are putere împotriva tuturor și a umplut toată lumea de învățătura Lui? Dacă e om, cum un singur om a putut întrece puterea tuturor zeilor și i-a dovedit pe aceia, prin puterea Lui, ca nefiind nimic? Iar de spun că e vrăjitor (magician), cum e cu putință ca un vrăjitor să desființeze toată vrăjitoria (magia) și nu, mai degrabă, să o întărească? Dacă ar fi biruit numai pe unii vrăjitori dintre oameni, sau ar fi fost copleșit numai vreunul dintre ei, pe drept cuvânt ar fi fost socotit de ei că i-a biruit pe alții numai printr-un mai mare meșteșug. Dar dacă prin Crucea Lui a biruit toată vrăjitoria și a făcut să dispară însuși numele acesteia, e vădit că Hristos nu e vrăjitor, odată ce și demonii chemați de vrăjitori fug de El ca de Stăpânul lor. Să ne spună deci elinii cine este El, dacă întreaga lor străduință e să râdă de El. Vor zice poate că a fost și El un demon și de aceea a avut putere. Spunând aceasta se vor face ei înșiși de râs, putând fi rușinați de dovezile noastre de mai înainte. Căci cum poate fi demon Cel ce alungă pe demoni? Fără îndoială dacă ar fi alungat numai demoni, cu drept cuvânt s-ar fi putut socoti că a avut putere asupra celor mai mici, de la căpetenia lor, ceea ce spuneau și iudeii, vrând să-L facă de ocară. Dar dacă, cu numele Lui e scoasă și alungată toată nebunia demonilor, arătat este că rătăcesc spunând aceasta și că Domnul nostru Iisus Hristos nu e vreo oarecare putere drăcească. Deci dacă Mântuitorul nu e nici simplu om, nici vrăjitor, nici demon, ci a desființat și umbrit cu dumnezeirea Lui și închipuirea poeților și nălucirea demonilor și înțelepciunea elinilor, e vădit și se va mărturisi de toți că este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu, sau Cuvântul și Înțelepciunea și Puterea Tatălui. De aceea faptele Lui nu sunt omenești, ci mai presus de om; ele se cunosc cu adevărat ca ale lui Dumnezeu atât din ele însele, cât și din compararea lor cu cele ale oamenilor.”