Marcu 11, 27-33 (Puterea lui Iisus)

„În vremea aceea a intrat Iisus iarăși în Ierusalim. Și, pe când mergea El prin templu, au venit la El arhiereii, cărturarii și bătrânii și I-au zis: Cu ce putere faci acestea? Sau cine Ți-a dat Ție puterea aceasta, ca să le faci? Iar Iisus le-a zis: Vă voi întreba și Eu un cuvânt; răspundeți-Mi, și vă voi spune și Eu cu ce putere fac acestea: Botezul lui Ioan din cer a fost, sau de la oameni? Răspundeți-Mi! Și ei vorbeau între ei, zicând: De vom zice: din cer, va zice: Pentru ce, dar, n-ați crezut în el? Iar de vom zice: de la oameni - se temeau de mulțime, căci toți socoteau că Ioan era într-adevăr proroc. Și răspunzând, au zis lui Iisus: Nu știm. Și Iisus le-a zis: Nici Eu nu vă spun vouă cu ce putere fac acestea.”

Cunoașterea lui Dumnezeu

Origen, Contra lui Celsus, Cartea a VI-a, Cap. XVII, în Părinți și Scriitori Bisericești (1984), vol. 9, pp. 384-385

„Printr-o figură de stil ebraică se zice despre Dumnezeu în Psalmul 17: Şi Şi-a pus Dumnezeu întunericul acoperământ (Psalmi 17, 13). Psalmistul vrea să arate că cele gândite de Dumnezeu, în calitatea Sa dumnezeiască, sunt nearătate şi necunoscute, căci El S-a ascuns, ca să zicem aşa, în întuneric de cei ce nu suportă strălucirea cunoaşterii Lui şi nici nu pot să-L vadă fie din pricina minții lor întunecate, care le este îmbrăcată într-un trup al smereniei (Filipeni 3, 21) omeneşti, fie din cauza miopiei omului în înțelegerea lui Dumnezeu. Iar ca să reiasă şi mai limpede că cunoaşterea lui Dumnezeu a ajuns foarte rar la toți oamenii, ea arătându-se doar la câțiva dintre ei, este scris că: a stat tot poporul departe, iar Moise a intrat în întunericul în care era Dumnezeu (Ieșirea 20, 21). Şi tot despre Moise zice Scriptura: Numai Moise singur să se apropie de Dumnezeu, ceilalți să nu se apropie (Ieșirea 24, 2). Şi iarăşi, ca să înfățişeze adâncimea dogmelor despre Dumnezeu, care erau de neînțeles pentru cei ce nu au Duhul care cercetează toate, chiar şi adâncurile lui Dumnezeu (I Corinteni 2, 10), a zis prorocul: adâncul ca o haină este îmbrăcămintea Lui (Psalmi 103, 10). Dar Mântuitorul nostru şi Domnul, Cuvântul lui Dumnezeu, arătând cât de mare importanță are cunoaşterea lui Dumnezeu-Tatăl - fiindcă Tatăl nu este cuprins şi cunoscut cum s-ar cădea decât numai de Însuşi Domnul şi, în al doilea rând, de cei luminați la minte de către Domnul - zice: Nimeni nu-L cunoaşte pe Fiul, decât numai ­Tatăl, nici pe Tatăl nu-L cunoaşte nimeni, decât numai Fiul şi cel căruia va voi Fiul să-i descopere ­(Matei 11, 27). Căci nimeni nu poate cunoaşte pe Cel nenăscut, cel mai întâi născut decât toată făptura (Coloseni 2, 15), precum Îl cunoaşte Tatăl, Care L-a născut, nici pe Tatăl nu-L cunoaşte nimeni cum Îl cunoaşte Cuvântul cel viu, Înțelepciunea şi Adevărul Său. Prin împărtăşirea de Sine, Cuvântul înlătură din jurul Tatălui aşa-zisul «întuneric», pe care «şi l-a pus acoperământ», şi adâncul care este numit «haina Sa», şi Îl descoperă, aşa că oricine este în stare să cunoască pe Fiul Îl cunoaşte şi pe Tatăl.” 

(Pr. Narcis Stupcanu)