Marcu 13, 1-8

„În vremea aceea, ieșind din templu Iisus, unul dintre ucenicii Săi I-a zis: Învățătorule, privește ce fel de pietre și ce clădiri! Dar Iisus a zis: Vezi aceste mari clădiri? Nu va rămâne piatră pe piatră care să nu se risipească. Și șezând pe Muntele Măslinilor, în fața templului, Îl întrebau, de o parte, Petru, Iacov, Ioan și cu Andrei: Spune-ne nouă, când vor fi acestea? Și care va fi semnul când va fi să se împlinească toate acestea? Iar Iisus a început să le spună: Vedeți să nu vă înșele cineva. Căci mulți vor veni în numele Meu, zicând că sunt Eu, și vor amăgi pe mulți. Iar când veți auzi de războaie și de zvonuri de războaie, să nu vă tulburați, căci trebuie să fie, dar încă nu va fi sfârșitul. Și se va ridica neam peste neam și împărăție peste împărăție, vor fi cutremure pe alocuri și foamete și tulburări vor fi. Iar acestea sunt începutul durerilor.”

Semnele sfârșitului

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XX, VI, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 270-271

„Cea mai mare parte din semnele sfârşitului lumii s-au împlinit: Evanghelia s-a propovăduit în întreaga lume, au fost războaie, cutremure, foamete; aşa că nu mai este mult până la sfârşit. Nu vezi semnele? Şi acesta este chiar cel mai mare semn. Nici cei de pe timpul lui Noe n-au văzut semnele prevestitoare ale prăpădului aceluia, ci continuau să joace, să mănânce, să se însoare şi să-şi facă treburile lor obişnuite; şi au fost surprinşi aşa de pedeapsa aceea înfricoşătoare. La fel şi cei din Sodoma; se desfătau şi nu se sinchiseau de cele ce se petreceau în jurul lor şi au fost făcuți scrum de fulgerele coborâte atunci din cer. Gândin­du-ne, dar, la toate acestea, să ne pregătim pentru plecarea noastră din lumea aceasta. Chiar dacă nu va veni acum sfârşitul lumii, dar sfârşitul fiecăruia, bătrân sau tânăr, bate la uşă.”

Sfântul Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, Ep. 24, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 81, p. 164

„Să ne gândim la sfârşitul cel mai de pe urmă al întregii lumi, când prin focul cel mare şi fără măsură va arde tot universul acesta, stihiile se vor clătina de arderea ce le va topi, cerul prin înfăşurare şi frică se va retrage din fața focului, care va curăța mai înainte zidirea pentru arătarea Celui curat, marea va dispărea, pământul va fierbe şi din sânul lui va scoate la arătare în chip nemicşorat nesfârşitele miliarde de trupuri omeneşti.”

Învățătură a celor doisprezece Apostoli, Cap. XVI, 1-8, în Părinți și Scriitori Bisericești (1979), vol. 1, pp. 34-35

„(...) atunci se vor arăta semnele adevărului: mai întâi, semnul deschiderii cerului, apoi semnul glasului trâmbiței (Matei 24, 31) şi al treilea, învierea morților (I Corinteni 15, 42). Dar nu a tuturora, ci după cum s-a zis: Va veni Domnul şi toți sfinții cu El (Zaharia 14, 5). Atunci lumea va vedea pe Domnul venind pe norii cerului (Matei 24, 30; 26, 64; Marcu 13, 26; 14, 62; Fapte 1, 11; Apocalipsa 1, 7).”