Marcu 3, 28-35

„Zis-a Domnul: Adevărat grăiesc vouă, că toate vor fi iertate fiilor oamenilor, păcatele și hulele câte vor fi hulit; dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat în veac, ci este vinovat de osânda veșnică. Pentru că unii ziceau: Are duh necurat. Atunci au venit Mama Sa și frații Săi și, stând afară, au trimis la El ca să-L cheme. Iar mulțimea ședea împrejurul Lui. Și I-au zis unii: Iată, Mama Ta și frații Tăi și surorile Tale sunt afară și Te caută. Atunci El le-a răspuns, zicând: Cine sunt mama Mea și frații Mei? Și, privind pe cei ce ședeau în jurul Lui, a zis: Iată mama Mea și frații Mei! Că oricine va face voia lui Dumnezeu, acesta este fratele Meu și sora Mea și mama Mea.”

Hula împotriva lui Dumnezeu

Sfântul Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh şi Adevăr, Cartea a Şasea, în Părinți și Scriitori Bisericești (1991), vol. 38, p. 219

„Cât priveşte hula, nu pot spune ce lucru grav este şi ce mare rău aduce celor ce o între­buin­țea­ză. De aceea şi legea vede şi pedepseşte cu moartea crudă. Dar şi Hristos a pedepsit-o cu chinuri nesfârşite şi de neocolit. Căci cine va zice cuvânt împotriva Fiului Omului i se va ierta lui; dar cine va zice împotriva Duhului Sfânt nu i se va ierta nici în veacul acesta, nici în cel viitor (Matei 12, 32). Duh numeşte firea mai presus de trup, care e Dumnezeu, împotriva căreia cel ce-şi sloboade limba neînfricată va secera roadele flecărelii lui. Căci buzele nebunului îl duc la rele, precum s-a scris; iar gura lui cutezătoare îi pricinuieşte moartea (Proverbe 18, 6-7). De aceea şi dumnezeiescul cântăreț a zis: Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul bu­zelor mele. Şi să nu apleci ini­ma mea spre cuvinte de vicleşug (Psalmi 140, 6-7). Iar acestea sunt grăirea lipsită de evlavie împotriva lui Dumnezeu şi a firii negrăite şi atotcurată în chip neprihănit.”

Sfântul Vasile cel Mare, Regulile mici, Î. 273, în Părinți și Scriitori Bisericești (1989), vol. 18, p. 438

„Întrebarea 273: Ce ar trebui să facă cineva ca să hulească împotriva Duhului Sfânt? (Marcu 3, 29) 
Răspuns: Din hula de atunci, pe care au hulit-o fariseii, împotriva cărora s-a stabilit şi judecata aceasta, este clar că şi acum huleşte împotriva Duhului Sfânt cel care atribuie celui potrivnic lucrările şi roadele Duhului Sfânt; lucru pe care îl pătimim cei mai mulți, când, de multe ori, disprețuind primejdia, pe cel sârguitor îl numim vanitos, iar celui care arată râvnă bună, mințind, îi atribuim mânie, şi când spunem altele ca acestea, mințind cu gânduri viclene.”

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XXIX, III, în Părinți și Scriitori Bise­ricești (1994), vol. 23, p. 367

`Trebuie, dar, să stârpim cu blândețe boala. Omul care se îndreaptă datorită fricii se întoarce iute iarăşi la răutatea lui. De aceea a poruncit Domnul să se lase şi neghina (Matei 13, 30), ca să se dea vreme de pocăință. Mulți din aceştia s-au pocăit şi au ajuns oameni vrednici, deşi mai înainte erau păcătoşi şi răi.”