„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
Marcu 8, 30-34 (Fiul Omului și pătimirile Lui)
„În vremea aceea Iisus le-a dat poruncă ucenicilor Săi să nu spună nimănui despre El că este Hristos. Și a început să-i învețe că Fiul Omului trebuie să pătimească multe și să fie defăimat de bătrâni, de arhierei și de cărturari și să fie omorât, iar după trei zile să învieze. Și spunea acest cuvânt pe față. Și, luându-L Petru de o parte, a început să-L dojenească. Dar El, întorcându-Se și uitându-Se la ucenicii Săi, a certat pe Petru și i-a zis: Mergi înapoia mea, satano! Căci tu nu cugeți cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor. Și, chemând la Sine mulțimea, împreună cu ucenicii Săi, le-a zis: Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie.”
Fiul Omului
Sfântul Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, Cartea a II-a, Cap. VI, 3-6, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp. 786-787
„(Noi) credem și una, și alta: credem, înțelegem, știm și mărturisim că este și Fiul Omului, fiindcă S-a născut din om, și Fiul lui Dumnezeu, fiindcă este zămislit de Dumnezeire. Tu susții, de asemenea, și una, și alta, că este adică Fiul lui Dumnezeu și al Omului, sau că este numai al omului? Dacă susții că e numai Fiul Omului, I se împotrivesc apostolii, strigă profeții, I se împotrivește în sfârșit Duhul Sfânt, prin Care s-a făcut zămislirea. Gura-ți nerușinată este acoperită de toate mărturiile înălțimilor cerești, este acoperită de mărturiile scrierilor sfinte, este acoperită, în sfârșit, de Evanghelia lui Dumnezeu, ca de o mână dumnezeiască. Marele Arhanghel Gavriil, care cu puterea cuvântului său l-a făcut pe Zaharia să creadă, oprindu-i glasul fiindcă nu crezuse, cu atât mai mult îți osândește cu gura sa blasfemia și nelegiuirea, când spune Fecioarei Maria, mama lui Dumnezeu: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Prea Înalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul care Se va naște din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema (Luca 1, 35). Vezi că, înainte de a fi după trup Fiul Omului, Iisus Hristos a fost numit Fiul lui Dumnezeu; Fecioara Maria având a naște pe Domnul, prin coborârea Duhului Sfânt și prin conlucrarea puterii Celui Prea Înalt a zămislit Fiu. Prin aceasta înțelegi că obârșia Domnului și Mântuitorului nostru îi vine de acolo de unde îi este și zămislirea. De vreme ce S-a născut coborându-Se în fecioară în plinătatea întregii Dumnezeiri, n-ar fi putut fi Fiul Omului fără să fi fost mai înainte Fiul lui Dumnezeu. De aceea îngerul lui Dumnezeu, trimis să binevestească sfânta naștere, după ce mai înainte vestise taina zămislirii, a pus și nume Celui ce avea să Se nască, zicând: Sfântul care Se va naște Fiul lui Dumnezeu Se va chema (Luca 1, 35). Este, așadar, Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, fiindcă a fost zămislit de Dumnezeire și născut de Dumnezeire. Dacă e Fiul lui Dumnezeu, este fără îndoială Dumnezeu, iar dacă este Dumnezeu, nu e lipsit de harul lui Dumnezeu și n-a fost lipsit de ceea ce El Însuși a făcut, căci harul și adevărul prin Iisus Hristos s-au făcut (Ioan 1, 17).”
(Pr. Narcis Stupcanu)