„În vremea aceea, mergând Iisus pe cale, a zis cineva către El: Te voi însoți oriunde Te vei duce. Și i-a zis Iisus: Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi; dar Fiul Omului nu are unde să-Și plece
Matei 11, 27-30
Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu și nimeni nu cunoaște pe Fiul, decât numai Tatăl, nici pe Tatăl nu-L cunoaște nimeni, decât numai Fiul și cel căruia va voi Fiul să-i descopere. Veniți la Mine, toți cei osteniți și împovărați, și Eu vă voi odihni pe voi. Luați jugul Meu asupra voastră și învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima, și veți găsi odihnă sufletelor voastre. Căci jugul Meu e bun și povara Mea este ușoară.
Mântuitorul ne cheamă la El
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, Omilia XXXVIII, II, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 468-469
„Când spune: Nici pe Tatăl nu-L cunoaște nimeni decât Fiul, nu vrea să spună că nimeni nu L-a cunoscut pe Tatăl, ci că nimeni nu-L cunoaște pe Tatăl cu cunoștința pe care o are El despre Tatăl. Aceasta se poate spune și despre Fiul. Domnul n-a vorbit aici despre un oarecare Dumnezeu necunoscut, cu neputință de a fi cunoscut de cineva, așa cum susține Marcion, ci lasă să se înțeleagă că numai Fiul cunoaște desăvârșit pe Tatăl. Cât despre noi, oamenii, nici pe Fiul nu-L cunoaștem cum trebuie; și aceasta o arată Pavel, când spune: Din parte cunoaștem și din parte profețim (I Corinteni 13, 9).
În sfârșit, după ce prin cuvintele Sale le-a aprins dorul de El, după ce le-a arătat puterea Lui, îi cheamă la El, spunându-le:
Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pe voi.
Nu cutare și cutare, ci toți veniți la Mine, toți cei împovărați, toți cei întristați, toți cei cu păcate! Veniți, nu ca să vă pedepsesc, ci ca să vă iert păcatele! Veniți, nu pentru că am nevoie să Mă slăviți, ci pentru că doresc mântuirea voastră. Că Eu vă voi odihni pe voi! N-a spus numai: Vă voi mântui, ci ceea ce-i cu mult mai mult: Vă voi da deplină odihnă!
Luați jugul Meu asupra voastră și învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima, și veți găsi odihnă sufletelor voastre. Căci jugul Meu e bun și povara Mea este ușoară.
Nu vă temeți, spune Hristos, când auziți de jug! Că este bun! Nu vă înfricoșați că v-am vorbit de sarcină! Că e ușoară!
Dar atunci pentru ce Hristos a spus mai înainte: Strâmtă este ușa și îngustă calea? (Matei 7, 14)
- E strâmtă ușa și îngustă calea când ești trândav, când îți pierzi curajul. Dacă îndeplinești poruncile lui Hristos, ușoară îți va fi sarcina! De aceea a și numit-o acum sarcină!
Dacă ești smerit, blând și îngăduitor. Această virtute este mama întregii filosofii. De aceea când pe munte a început să dea legile acelea dumnezeiești, cu această virtute a început. Și acum face iarăși același lucru și dă cea mai mare răsplată, spunând: Nu vei fi numai altuia de folos, ci ție înaintea tuturora; tu te vei odihni, că veți afla odihnă sufletelor voastre. Înainte de bunătățile cele viitoare îți dă aici pe pământ răsplată; și-ți dă și premiul. Dându-Se pe El Însuși ca pildă, Hristos face să fie bine primite cuvintele Sale.”