În vremea aceea a intrat Iisus într-un sat, iar o femeie cu numele Marta L-a primit în casa ei. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvintele Lui. Iar Marta se
Matei 13, 3-9 (Pilda Semănătorului)
„Zis-a Domnul pilda aceasta: Iată, a ieșit semănătorul să semene. Și, pe când semăna, unele semințe au căzut lângă drum și au venit păsările și le-au mâncat. Altele au căzut pe loc pietros, unde n-aveau pământ mult, și îndată au răsărit, că n-aveau pământ adânc; iar când s-a ivit soarele, s-au pălit de arșiță și, neavând rădăcină, s-au uscat. Altele au căzut între spini, dar spinii au crescut și le-au înăbușit. Altele au căzut pe pământ bun și au dat rod: una o sută, alta șaizeci, alta treizeci. Cine are urechi de auzit să audă.”
Cum primim învățătura cea de sus
Clement Alexandrinul, Stromatele, Stromata a V-a, Cap. VIII, 54.2-4; 56.3-5; 57.1-2, în Părinți și Scriitori Bisericești (1982), vol. 5, p. 342
„S-ar putea ca un om, din cei nepricepuți, să vină acolo unde tu predai gnoza și el să nu fie în stare să sesizeze adevărul; el te va înțelege greșit și va cădea; deci, spune Scriptura, fii atent cu folosirea învățăturii și închide izvorul cel viu care este în adâncul tău; închide-l tuturor celor ce se apropie fără judecată și dă băutură numai celor care însetează de adevăr. Ascunde adâncul cunoașterii (Romani 11, 13) tuturor celor care nu sunt în stare să-l primească! Acoperă groapa! Stăpânul gropii, gnosticul însuși, va fi pedepsit, spune Scriptura; că el este de vină că s-a smintit acela; sau pentru că acela a fost înghițit de măreția învățăturii, fiind încă mic la suflet, sau pentru că a dus la contemplație pe un om, care se găsea încă la fapte, desprinzându-l, prin încercarea sa, de la credința lui cea simplă. Va da argint (Ieșirea 21, 34), adică va da cuvânt și răspuns Voinței Atotputernice.
(...) Filosofia - care este într-adevăr filosofie - și adevărata teologie să aparțină numai acelora care se apropie adeseori de ele și care au dat probă de credință în toată viața lor. Da, scrierile acestea vor ca noi să avem nevoie de un interpret și de un învățător; numai așa ele vor fi studiate mai bine, iar noi nu vom greși, pentru c-am primit învățăturile de la oameni care le cunosc bine, de la oameni care ne-au socotit vrednici să ne folosim de ele. De altfel, toate lucrurile care se văd printr-un voal arată adevărul mai mare și mai venerabil, ca de pildă fructele care se văd prin apă sau ca formele lucrurilor care se lasă a fi ghicite prin voalurile care le acoperă; pentru că lumina puternică lasă să se descopere defectele; în afară de asta, lucrurile care se văd așa cum sunt ele nu pot fi înțelese decât într-un singur chip. Este, însă, cu putință să scoți dintr-un simbol mai multe sensuri, așa cum am văzut când am vorbit de cuvintele ascunse. Așa stând lucrurile, omul fără experiență și neînvățat greșește; gnosticul, însă, înțelege sensul adevărat. Scrierile acelea nu vor să fie date oricui se întâmplă, fără deosebire, «nici să fie făcuți părtași la bunătățile înțelepciunii cei care nici în vis nu și-au curățit sufletul; că nu-i îngăduit să oferi tuturor veniților cele dobândite cu atâtea lupte și nici să istorisești tainele Cuvântului celor necurați».”
(Pr. Narcis Stupcanu)